[6’]izólyi — « greu », xv[c’]^'p'blav’imi — « bareni jumâtate», cf. în limba rusa literarâ : TmKëjibiii, xoTb. în toate celelalte cazuri [t'] de la Socolinti corespunde fonemului [<’]: [t’]e':mn’é[t’] — « a se întuneca » §.a. Asibilarea fonemului [<F] nu se constata.
    7.	Grupul consonantic [kl] se rosteçte la Socolinti ca [xZ], de ex. : [x/]o
—	« cine? «, u^â[xi\bx — « în acte », y'~'da[xt]ônm — « la doctori ». Disimi-larea ocluzivei [k] fatâ de [t] se întîlneste în multe graiuri velicoruse 45, meridionale si septentrionale. Fenomenul e cunoscut §i în limba romînâ 46.
    8.	în cuvintele pâtrunse din limba romînâ consoanele î§i pâstreazâ înainte de e, i, de semivocala e §i de apendicele palatal final i gradui de palatalizare propriu limbii romîne, pe care îl vom nota eu un punct în partea de sus din dreapta consoanei. De ex. : ZcaZ-îZd[Z-]e‘ — iar nu kalilâ[t’]el ; mo[t-]iv — iar nu mo[t’]iu; mâïei^[n-]eàmur' — «are rude», iar nu [n’]Çâmui‘ ; bukuré[st'], iar nu bukuré[sl’] s.a.
    9.	Din graiul moldovenesc înconjurâtor au fost împrumutate cuvinte care au consoanele « tocite », cum le nume§te foarte sugestiv acad. Iorgu Iordan,
—	[s,] si [s]47, de ex.: skryn[s], cf. mold..scrînciob ; n'ë^d’éhi tam ôa[â]d-kury — « sâ nu faci pe-acolo dezordine », unde este clar câ Soc. ba[z]ôkury < , rom. batjocurâ prin intermediul pronuntârii moldovenesti [bazôkurî]. Cf. de asemenea : badla[s]éli < rom. pâllâgéle ; -y o[â’]ax < rom. liogeag (v. Die/. Ib. rom. cont., p. 364).
    10.	La Socolinti se constatâ prezenta protezei i- în cuvintele [i)rzyl
—	« necheazâ » §i în [i] y rusa — « parâ » (fruct).
     11.	Cuvîntul cepdi^e — « inimâ » se ro s tes Le eu un element vocalic medio-anterior în locul vechiului [s] slab : u^s’érddce — « în inimâ ».
    12.	Notâm, în sfîrsit, pronuntarea v’é[r’]x — « sus » si k ?)cei [/■’Jyci —
« cociorvâ » cf. lit. Bépx, Koneprâ.
    Concluzii. Pe baza celor cîteva exemple de mai sus se poate conchide câ la Socolinti se vorbeçte un grai rus care, dupâ douâ secole si mai bine de dezvol-tare independentâ, si-a pâstrat în chip remarcabil fizionomia sa sud-velicorusâ. Influença limbii germane §i a celei ucrainene asupra sistemului fonetic al gra-iului este neglijabilâ. în schimb se poate vorbi de o anumitâ influenza din partea limbii romîne, în sensul câ din ea au intrat un numâr apreciabil de cuvinte con^inìnd sunete necunoscute graiurilor ruse: [s], [?], consoanele «semi-pala-talizate » de tipul [Z-] s.a. Cu vintele pâtrunse din limba romînâ nu au modificai sistemili fonetic ca atare al graiului.
  OBSERVA^II ASUPltA SISTEMULUI MOKFOLOGIC
    in linii mari sistemul morfologie al graiului rus de la Socolinti manifesta o tot atìt de remarcabilà stabili tate ca si aceea pe care am consta tat-o in sistemul fonetic. Prezentam in rìndurile de mai jos citeva aspecte din sistemul morfologie al graiului, grupindu-le pe parti de vorbire.
     45	Vezi de exemplu N. P. Grinkova, V. I. Ciaghiseva, op. cit., pp. 153, 155; P. S. Kuznecov, O zoeopax Bepxneu Ilunezu u Bepxneu Toumu, in MMPfl, p. 22.
46	Yezi, de exemplu, Acad. Al. Rosetti, Limba romlna In secolele al XHI-lea
—	al XVI-lea, Bucuresti, 1956, p. 118.
47	V. Acad. Iorgu Iordan, op. cit., capitolul « Fonetica §i ortoepia »; cf. ALR.
117