dar nici nu ìntelege graiul ucrainenilor din apropiere, ipoteza influentei ucrai-nene in problema pe care o discutàm ni se pare exclusa. Poate cà aceastà construc^ie a fost adusa la Socolinti de ìntemeietorii satului, care vor fi venit in Bucovina din apropierea zonei graiurilor de tranzifie de la cele sud-velico-ruse la cele bieloruse 57, dat fiind cà in graiurile bieloruse se spune, de ex., [daic’ karóvy] 68 — « a mulge vacile ». Cum însâ si graiurile velicoruse înseçi au cunoscut ìn trecut constructii similare59, sìntem de parere câ nu este exclusa posibilitatea mentinerii sporadice a acestui procedeu la Socolinti60.
Adjcctivul
    Doua fenomene ne-au atras atentia in mod deosebit : a) prezen^a linei singure forme pentru instrumental §i prepozitional singular masculin-neutru si b) formarea gradului comparativ cu particula mai.
    a)	Ìn graiul rus de la Socolinti adjectivele (precum si pronumele neper-sonale §i numeralele ordinale) au la prepozitional singular masculin-neutru aceeasi desinenza cazuala ca si la instrumental. De ex. : u'^kràsnym plalkii
—	« într-o basma rosie»; u^s’in’im platkú — « într-o basma albastrà»; u" tónk'im platkú — « într-o basma subtire » ; u'^druy'tm bakù — « ìn cealaltà parte » (peste frontiera) ; u^kak'im yadù — « ìn ce an? » ; na~~ kak'im — « pe care? » — a ìntrebat un localnic pe altul, referindu-se la o buturugà pe care se putea sta. Raspunsul gazdei : na^t’ém — « pe cea de colo» (se avea in vedere subst. p'én’ — « buturugà », prepoz. na^pn’u). Cìnd, pentru a urmari reactia celor prezenfi fata de forma literara, am spus na tóm, ni s-a replicai : lak n'el^yavór'ut — « asa nu se spune », de unde rezulta cà fórmele notate mai sus nu coexistà cu cele proprii limbii literare. Explicaría confuziei celor douâ cazuri, initial diferite, a fost data de A. A. Sahmatov 61.
    bj Paralel cu gradui comparativ sintetic al adjectivelor si adverbelor, la Socolinti se constata prezenfa pe scarà larga a unor forme de comparativ aparte, care lipsesc in graiurile velicoruse convergente. E vorba de compara-tivul format cu ajutorul cuvìntului mai, care precede fie un comparativ sintetic, fie un adjectiv sau adverb la asa zisul grad pozitiv. lata cîteva exemple : u'^bukur’ésl• mai'~'t,eipl’éi kak lût — «La Bucuresti e mai cald ca pe-aici?»; X mai zdrav'éi Y — « X. este mai voinic decît Y ». în asemenea cazuri « mai »
      67 Vezi Harta dialectologicà a limbilor slave de rasarit amintita in nota 19. Zona de tranzitie reprezinta o fisi e lunga de circa 450 km si este dispusa de la nord spre sud ìn sensul meridianului 35°, de o parte fi de alta a acestuia.
     s* A. A. Sahmatov, op. cit., p. 47 fi 224.
      59	Vezi, ìn legatura cu aceasta problema, P. I. C e r n ì h, op. cit., p. 166.
      60	De aceea ni se pare ca nu este ìndeajuns motivata parerea lui V. Pogorelov, care, ìntìlnind ìn gramatica slavo-ruteanà a lui M. Luckaj substantive « ìnsuflel.ite », inclusiv nume de persoane, la acuzativul plural identic cu nominativul plural, — le pune pe seama unei influenfe pe care ar fi exercitat-o asupra lui M. Luèkaj limba latina. Nu vedem de ce asemenea constructii din gramatica slavo-ruteanà nu ar putea fi tratate ca arhaisme, dat fiind cà ìn linii generale graiul rus carpatic de care se ocupà V. Pogorelov este, dupà cum el ìnsusi subliniazà, (p. 58) foarte arhaic. Vezi Valerii Pogorelov, Kapnamo-pyccnue amiodbi, ìn « Spisy filozofickej fakulty slovenskej univerzity v Bratislave», XXIX, 1939, p. 43.
      61	A. A. § a li m a t o v, op. cit., p. 320. Vezi fi P. S. K u z n e { o v, Pyccnan duajieKmojioeun, Moscova, 1954, p. 82, § 75. Acelafi fenomen existà fi ìn limba lui M. Luckaj, prin urmare fi in arhaicele graiuri carpato-ruse. V. V. Pogorelov, op. cit., p. 34.
121