fcoala ariana de la Raków avea caracter mediu. E greu de despàrjìt precis, pentru vremea respectivà fi in conditiile date, fcoala de caracter mediu de fcoala de nivel superior, cel pujin in unele cazuri. Farà sà fie universitate, fcoala de la Raków avea un program de studii cu caracter superior, a dispus de cadre didactice ilustre (in dese cazuri cu publicajii ftiinjifice) §i a devenit càutatà ca o fcoalà de nivel superior, In care se studia limba latinà, limba greacà, matematicile, dreptul, istoria patriei, ftiintele naturii, etica, deci o fcoalà cu caracter larg umanist. Faptul cà se vorbefte ades de «fcoalà» fi nu de «acadernie», iar o datà se pomenefte de « gimnaziu » nu spune prea mult. « Gimnaziu » a putut fi folosit de Stegmann in accepjia veche de « institufie a capetelor luminate ». Insufi schimbul cu stràinàtatea ii conferà o situatie deosebità de ceea ce era o fcoalà propriu-zis medie. In fond, §coala a putut pleca de la o formà fi s-a ridicat la alta.
      In continuare, autorul se ocupà de bazele invàfàturii, de unele personali tafi didactice care au influenzai direct sau indirect organizarea fi dezvoltarea studiilor la Raków (Barto-lomeu Keckermann, Jan Johnston, Jan Crell, Joachim Stegmann, Joachim Pastorius etc.), cum fi de publicajiile care au avut un caracter ìnnoitor.
      Principiile pedagogice ale arienilor au insemnat introducerea spiritului laic fi utili-tar in invàtàmìnt, organizarea fcolii in directà legàturà cu nevoile viet.ii. Prin conjinut fi referinjele ei, lucrarea prof. Lukasz Kurdybacha intereseazà fi ftiinja romineascà.
                                                                     Ion Const. Citi(iinia
      Yeselin Traikov, Eurspen xy;io;i;('('Tiìt‘iiu aiiTepaTypa uà »lyac/Oi canni! (1944— 1957). Bii6.iiiorpa$CKii yKa3aTen. Sofia, 1958, 158 pag.
      Volumul de fatà face parte din publicatiile Institutului Bibliografie « Elin Pelin » din Sofia. Lucrarea lui Veselin Traikov, ale càrui preocupàri in aceastà direcjie sint cunos-cute, este o bibliografie a poeziei fi prozei bulgare ce s-a tradus fi s-a publicat in limbi straine in perioada 1944—1957. Sint menzionate in indicator numai càrtile ce cuprind, in mod exclusiv, poezie sau prozà bulgara, làsindu se la o parte materialul apàrut in periodice sau in antologiile cu caracter interna|ional. De asemenea nu au intrat in indicator acele lucràri dramatice bulgare care au fost traduse in stràinàtate pentru diverse teatre, cliiar dacà s-au jucat, decit in cazul in care s-au publicat ca lucràri separate.
      Materialul este inserat pe limbi in ordine alfabetica, iar in cadrul fiecàrei limbi in ordine cronologica. Descrierea càrtilor este fàcutà dupà regulile generale ale bibliografiei. 505 din cele 644 lucràri prezentate au fost descrise « de visu », iar restul de 139 — dupà diverse indicatoare bibliografice.
     Rezultatele acestei migàloase munci sint de-a dreptul uimitoare. Literatura nouà bulgarà are abia o sutà de ani de existentà fi in tot acest timp, pinà la 1944, numàrul càrfilor scriitorilor fi poefilor bulgari, apàrute in stràinàtate, n-a trecut de 100. Afa cum remarcà prof. T. Borov in scurtul sàu studiu introductiv, mai toate aceste traduceri se fàceau adesea « dintr-o amabilitate diplomatica (cuscopuri politice ufor de ghicit), fiind insolite, mai totdeauna, de un zimbet indulgent fafà de mica tara de la periferia Europei ». Excluzind pe Vazov, ale càrui opere fi in special cunoscutul sàu roman « Sub jug » se tradu-seserà in numeroase limbi straine incà de la finele secolului al XlX-lea, doar Botev, Aleko Konstantinov, Pencio Slaveikov fi Elin Pelin s-au bucurat de traduceri in diverse tari.
     In schimb, dupà 9 septembrie 1944, numai intr-o scurtà perioada de 13 ani (1944—
1956)	au apàrut in total 655 edi{ii reprezentind traduceri in limbi straine din operele a peste 80 de poeti fi prozatori bulgari. Dacà adàugàm fi operele apàrute in diferite antologii §i culegeri, atunci numàrul autorilor bulgari tradufi in cele 40 de limbi straine se ridicà la 262. §ì aceasta fàrà a Jine seamà de traducerile apàrute in diferite periodice sau in
26 — e. 330
401