câ exista sistemul în discute. De asemenea consider grâitor faptul câ au confirmât acest sistem mai aies persoanele sosite recent din regiunea respectivâ (de exemplu to|i studentii din primul an, spre deosebire de studentii din anii mai mari si de absolventi). Probabil câ una dintre cauzele pentru care sistemul de pronume démonstrative eu trei termeni n-a fost descoperit la toti informa-torii care îl posedâ (activ sau pasiv) este si aceea câ eu am pornit de la formele pe care le au termenii acestei opozi^ii în graiul din satul meu, fârâ sâ fi pre-vâzut câ aceçti termeni pot varia de la grai la grai din punct de vedere fonetic. De pildâ, în Drânic, rn. Segarcea, opozi^ia se creeazâ în majoritatea formelor prin alternanza vocalei initiale, întotdeauna accentuata :
                       pers. I m. asta,	âstia,	âstuia,	dçtiora
                                 f. asta,	astia,	àçtiia,	âçtiara
                        II	m. dia,	dia,	dluia,	dlora
                              f. dia,	àlea,	dliia,	dlora
                        III	m. ala,	aia,	dluia,	dlora
                              f. dia,	alea,	dliia,	dlora
     Cu privire la originea acestui sistem demonstrativ ternar in graiurile ottenesti nu se poate spune nimic precis. Consider totusi cä e necesar sä relev o anumitä paratela tipologica, care ar putea fi invocata la explicarea lui: sistemul cuvintelor deictice in limba sirbo-croatä.
    Sistemul deictic cu trei termeni este cunoscut intr-o serie de limbi vechi si noi. In toate aceste cazuri el se aflä in legäturä cu cele trei persoane gra-maticale.
    Astfel, limba georgiana veche si nouä posedä trei pronume demonstrative, raportate la cele trei persoane gramaticaleu. Dintre limbile indo-europene vechi cunosc un sistem asemänätor slava comunä (cf. v.sl. ck — tti — out*) §i latina (hic — iste — ille). In limba armeanä intilnim, de asemenea, in afarä de s- (pronumele demonstrativ al persoanei I) §i n- (pronumele demonstrativ al persoanei a Ill-a), un pronume demonstrativ raportat la persoana a Il-a: d-12. A. Meillet atrage alenila asupra comunitari materiale a termenului «intermediar» din limbile indo-europene: si. t-, arm. d- <*/-, italic t- (in lat. is-te si umbr. es-lu).
    Limbile slave, in majoritatea lor, au pierdut sistemul deictic cu trei termeni (cf. rus. amom-mom, bg. r>i03u-0H3u etc.). Sirbo-croata, care pästreazä * sistemul vechi, a inlocuit termenul cu tema s- (care indica in vechime apro-pierea de persoana I) prin oeaj, oea, oeo.
    Sirbo-croata cunoaste aceastä opozitie cu trei termeni la mai multe serii de pronume §i adverbe deictice :
                          Pronumele demonstrative propriu-zise pers. I oeaj « acesta »
     pers. II. uiaj « acesta, acela (de la pers. II) » pers. III. ouaj « acela»
11	L. P. I a k u b i n s k i, IIcrnopuji dpeenepyccKoeo nshina, Moscova, 1953, p. 192.
     12	A. Meillet, Le slave comun, ed. II. revSz. si adaugitft in colaborare cu A. V a i 11 a n t, Paris, 1934, p. 439 (§ 503). Altfel interpreteazft aceste fapte R.A. Budagov, Beedenue e nayny o a3une, Moscova, 1958, p. 270 si urm.
79