ATITUDINEA LUI MIHAIL KOGÀLNICEANU, A UNOR AUTORI-TÀJI ROMlNESTI DIN PORTURILE DUNÀRENE SI A MASELOR POPULARE IN TIMPUL TRECERII CETEI LUI HRISTO BOTEV (27 APRILIE - 15 IUNIE 1876)
Constantin N. Yelichi
    In introducerea unei conferinte Jinutà acum cì^iva ani la Institutul de Istorie al Academiei R.P.R., prof. D. Kosev, membru corespondent al Acaderniei bulgare si directorul Institutului de Istorie de la Sofia, apreciind critic isto-riografia burghezà bulgara spunea textual: « Istoricii burghezi au trecut sub tacere sau au denaturai faptele si evenimentele istorice, care contri-buiau la intàrirea prieteniei bulgaro-ruse si de asemenea si la prietenia dintre poporul bulgar §i celelalte popoare. A§a, de exemplu, se §tie cà revolutionary bulgari au luptat si au pregàtit eliberarea nationals a patriei lor pe pàmìnt rominesc, cà ìntre ei §i cercurile progresiste rominesti a existat o strinsà §i frà^eascà colaborare. Poporul bulgar n-a uitat si nu va uita niciodatà ospi-lalitatea pe care poporul romtn a dat-o revolutionarilor bulgari pentru eliberarea najionalà, revolutionarilor democrati ca G. S. Rakovski, V. Levski, Hristo Botev, L. Karavelov si sute ca ei, care au petrecut multi ani in Rominia si au pregàtit de aci eliberarea Bulgariei de sub jug stràin. Dar istoricii burghezi si oamenii politici bulgari n-au dat aten^ia necesarà acestei ospitalità^i $i nici participàrii luptàtorilor romini din rniscarea de eliberare nationalà a Bulgariei. deoarece burghezia bulgarà nu dorea prietenia dintre poporul romin §i bulgar, ci sàdirea conceptiilor §ovine, megalobulgare in masele populare din Bulgaria ».
     Intr-adevàr, istoriografia burghezà bulgarà — cu mici excepfii — studiind aceastà problema s-a oprit mai ales asupra faptelor, fàrà a insista asupra cola-boràrii ìnsàsi a celor douà popoare vecine.
    In ceea ce prive§te istoriografia burghezà romineascà, se poate spune acelasi lucru. Cercetàrile fàcute in aceastà privin|à au fost §i mai sporadice si rezultatele lor n-au putut duce la tragerea unor concluzii mai adinci in privinta legàturilor pe care le-au avut pe pàmintul |àrii noastre acesti revolu|;ionari bulgari. 0 activitate sliinlificà cu totul exceptioualà a depus in aceastà directie acad. P. Constantinescu-Iasi, care se ocupà de peste 50 de ani de studierea rela^iilor romino-bulgare de-a lungul veacurilor, fiind in aceastà privinjà un adevàrat deschizàtor de drumuri1. Studiul sàu « Liberalii romini §i vechii
     1	Vezi bibliografia lucràrilor sale in cartea sa Studii istorice romino-bulgare, Bucurefti, 1956, prefatà (pp. 3—7).
251