b)	perioada husitismului §i a renajterii — prima característica Cehiei, cea de a doua Poloniei — perioada ce se remarca printr-un viu ínteres pentru literaturà.
      Evident cà aceste douà perioade §i mai ales cea de a doua se pot ramifica. Spre exemplu, literaturà gotica, literatura husità, literaturà a umanismului ceh etc.
     Autorul atrage atentia, cà aceste manifestàri literare trebuie luate drept tendinee §i nu cúrente. Cúrentele literare au apàrut mult mai tìrziu, determinate fiind de conditile politice §i social-culturale ale epocii respective.
      Lucrarea Svolutiti genului dramatic In vechile literaturi slave a lui Slawomir Wollman 22, porneste de la jocurile populare, dansuri, uràri, « igrice » etc., caracteristice perioadei comu-nitàtii slave si ajunge la analiza pastoralelor din secolul al XV-lea, frecvente in special in Polonia.
     Autorul aminteste §i de imprumuturile fàcute de slavi in domeniul dramaturgiei prin traduceri (in 1670 Fr. Kristo Frankopan traduce in slovena primul act din « Georges Dandin » de Molière). Din lucrare, afiam si despre turneele actorilor englezi la Praga, care au prezentat printre áltele si «Romeo ?i Julieta». Ultima parte a lucra™ este consacrata ínceputului dramaturgiei nazionale, aparijiei primelor piese cu caracter istorie etc.
      Asa-zisa ideie a reciprocitá¡ii slave reflectatà in literaturile slave pina in secolul al XVIll-lea constituie preocuparea lui Frank Wollman23.
     Studiul sàu este binevenit intrucit oglinde§te toemai legàturile strinse ce au existat intre popoarele slave, legaturi care reies nu numai din literatura din ultima vreme, dar §i din cea premergatoare secolului al XVIII-lea.
     Termenii lui Jan Hus: « slovansk^ jazyk » §i « slovansky nàrod » pàtrund §i la alte popoare in afara de cele slave.
     Despre clasicismul fi senlimentalismul literaturilor slave de apus fi ràsàrit serie Karel Krejéi24.
     Credem, insà, ca autorul insista prea mult asupra clasicismului francez pentru a ne prezenta schema teoretica de dezvoltare a clasicismului in literatura. Pentru relevarea caracteristicilor clasicismului §i pentru a vedea raportul intre clasicism §i sentimentalism, pe de o parte, §i intre sentimentalism §i romantism pe de alta, consideràm cá ar fi trebuit concretizat acest lucru mult mai mult la literaturile slave. Autorul atrage totali atenjia asupra specificului de dezvoltare al sentimentalismului in literatura rusa, prin faptul cà acesta s-a afirmat imediat dupà ràscoala lui Pugaciov.
     Analizeazà §ì fórmele de manifestare ale clasicismului §i sentimentalismului: comedia §i drama (mai ales in timpul lui Petru cel Mare), fabula, cintecele populare, publicistica etc.
     Geneza eroilor romantici in literatura cehà — artieoi semnat de Felix Vodicka26 — analizeazà eroii poeziei lui K. Hynek Macha. Este remarcabilà discutía autorului in legà-turà cu cauzele pesimismului fi a contradic|iei dintre idee si ideal in opera lui K. Hynek Macha.
     Comunicarea lui Milán Pisùt in legàturà cu romantismul in literatura slovacà26 abordeazà probleme specifice ale romantismului in anii 30 ai secolului trecut. Specificul sàu constà toemai in aceea cà se simfea nevoia formàrii unei limbi literare slovace si
22	Vyvoj dramatického íánru v staryeìi slovanskych literaturách, pp. 241 — 261.
      23	Tak zvand idea slovanské vzajemnosti v slovanskych literaturách do XVIII stoleti, pp. 263-284.
      24	Klasicismus a sentimentalismus v literaturách vychodriich a západních Slovanú pp. 285-309.
      25	Genese romantického hrdiny v ceské literatufe, pp. 311 — 331.
26	Slovensky literdrny romantizmus, jeho vznik, vijvin a charakter, pp. 333 — 343.
359