al germ. Kapelle. Fr. Slawski considera cä la baza termenului pol. stä v. ceh. kapla, care, la ríndul luí, provine din medio germ. Kapelle-. Kapelle (astäzi Kapelle), v. germ. de sus Kapella <lat. medie cappella » (la acestea adaugä §i consideratii de ordin semantic).
     íntr-un caz, ca al termenului halabarda, Brückner considerä cä acesta provine din germ. Hellebarte-, Fr. Slawski insä, ajutat de stabilirea momentului pätrunderii termenului !n polonä, distinge douä straturi de ímprumut, deosebite: íntii din medio-germ. helbarte si apoi din germ. Hellebarte, Hellebarde, ln plus, Slawski dä §i etimología formelor cores-punzätoare din rusä §i slovenä (ucr. alebarda<ir. hallebarde $i sloven. alabdrda <it. alabarda).
     Nu de putine ori pentru cuvinte cärora Brückner le dä o etimologie sigurä (de ex. grzyb «ciupercä» <lit. griebti §i greibti, legat de germ. greifen, Griff), Fr. Slawski mai rezervat, pe baza cercetärii unei bógate literaturi, noteazä cä etimología nu este sigurä §i dä mai multe ipoteze (v. §i chlop « taran », deszcz « ploaie », harmider « vacarm »). In astfei de situatii autorul polemizeazä cu alti cercetätori, printre care de ex. cu Lehr-Splawiñski care, pentru a explica subst. kabanos « cirnat de porc» il leagä, !n mod foartepufin probabil dupä opinia lui Slawski, de provincialismul kaban « porc » (in ceea ce prívente considera^ia cä relafia pe care o stabilere Lehr-Splawiñski intre kaban §i kabanos este foarte justificatä), sau cu Brückner care vede un raport, se pare, inexistent intre pol. donica §i germ. Tonne.
     La Brückner unele cuvinte cu semnificatii deosebite sint unite in mod eronat, intr-un singur articol, cum este cazul la haj, haino, hajw(o), haw « aici », vechi iji dialectal, interjecbe de loe. Fr. Slawski desparte insä adverbul haj de interjec^ia haj. Un caz similar: Brückner trateazä impreunä douä cuvinte diferite atit prin sens cit §i prin momentul pätrunderii lor in limba polonä: kandpa « canapea» (sec. XVIII): kandpka «sandvich» (sec. XIX), pe cind Slawski, pe drept cuvint, creeazä pentru fiecare un articol separat.
     Dictionarul etimologie al lui Fr. Slawski este un auxiliar precios nu numai pentru cercetätorii polonisticii in primul rind §i ai slavisticii in al doilea rind; el poate fi con-sultat cu succes §i de cätre speciali§tii in limba rominä, din cauzä cä Slawski, bine pus la punct cu bibliografía romineascä de specialitate, indicä un numär insemnat de cuvinte poloneze de provenientä rominä §i invers. Viitorul cercetätor al relatiilor lingvistice romino-polone va intllni etimologii rominesti la cuvinte ca: grapa «loe stincos, abrupt, pädurice, tufis » <rom. groapä, bryndza «id.» <rom. brinzä, cap «id.» <rom. tap (venit prin intermediul pästorilor nomazi), fujarka «instrument muzical» <fluerä, fluer (de§i Slawski admite §i o altä etimologie), dzuma «id. » (cuvint enigmatic) s-ar putea explica prin rom. ciumä. Termenul pol. buzia, buziak « gurä » credem insä cä s-ar putea explica mai curind din rom. buzä, decit din limbajul copiilor sau prin trimiterea la alb. buze « buzä » sau la germ. Buss « särutare », cum apare in dicfionarul discutat. Slawski noteazä si cuvintele intrate in limba polonä prin filierä rominä cum este cazul lui filiianka <tc. fildtan, findian prin intermediul rom. filigean. De altfel impresia noasträ este cä ?i in cazul altor cuvinte de origine turcä pätrunse in limba polonä, limba rominä a servit de intermediär.
     Termenii rominesti sint citaji ?i in cazul cind cuvintele rominesti au aceea§i sursä cu cuvintele polone, de ex. pol. hajduk <magh. hajduk, ca si rom. haiduc, sau pol. gazda din magh. gazda, ca §i rom. gazdä. Mai rar Slawski trimite la imprumuturile fäcute de limba rominä din limba polonä (de ex. cätupe <pol. katusza «instrument de torturä»), in alte cazuri, ca de ex. la caiet, hurta (utilizat in expresia a porni, a lúa cu hurta) insä Slawski nu noteazä §i termenii din limba rominä. Rom. donitä provine mai curind din pol. donica12, decit din big. dojnica.
     12	Denususianu, Histoire de la langue roumaine, I, pp. 385—386.
24*
371