publícate recent in « Romanoslavica »94, precum si un articol al Ecaterinei Fodor consacrat istoriei genului personal in limba polona 95. In ultimii ani, revista « Limba rominá » a publicat o serie de articole in domeniul metodicii predàrii limbii ruse in scolile noastre medii si superioare, scrise mai ales de cadre didactice de la Institutul pedagogie de limba si literatura rusà « Maxim Gorki »: L. Niculescu, B. Chelmer, S. Buium si altii. Activitatea §tiinZificà si didacticà din ultimul timp a cadrelor didactice din Institut s-a concretizat prin publicarea in 1958 a unei prime « Culegeri de studii », («y^eHue 3anncKH») cu articole scrise in Unibile rusà si romìnà, consacrate mai ales unor cercetàri tipologice ruso-romine si metodicii predàrii limbii ruse 96. Pe aceea^i linie trebuie mentionatà aparitia, in presa noastrà literarà si lingvisticà, a unor articole tratìnd despre problemele traducerilor din limba rusà §i din alte limbi slave 97. In ceea ce priveste dictionarele slavo-romine, o lucrare importantà este noul Diclionar rus-romin, elaborai de Institutul de lingvisticà din Bucuresti (2 voi., 1959 —1960), care cuprinde circa 60 000 cuvinte. Cìtiva colaboratori ai institutului au intoemit in colaborare cu cercetàtori polonezi (Var§ovia) un Diclionar polon-romin, iar altii au revizuit, impreunà cu cercetàtori cehi si bulgari, Dictionarul romin-ceh, elaborai la Praga, si Dictionarul romtn-bulgar, elaborat la Sofia. In domeniul studierii si valorificàrii mo§tenirii §tiin}ifice poi fi menzionate aici douà articole ale lui I). Macrea inchinate marilor nostri filologi Bogdan Petriceicu-Hasdeu f8 si loan Bogdan ", in cadrul unei serii de articole consacrate istoriei lingvisticii romìnesti, precum si articolili lui D. P. Bogdan despre activitatea stiintificà si didacticà a lui loan Bogdan (RSL, III, 1958, pp. 18^—207). Acad. E. Petrovici a pregàtit pentru tipar o culegere de studii si articole de lingvisticà publícate de loan Bogdan in diverse reviste sau ca brosuri separate 10°. ìn sfìr§it, nu vom exagera dacà vom spune cà chiar culegerea Scriitorii romini despre limba si stil, publicatà de Gli. Bulgàr (Societatea de stiinte istorice si filologice, Bucuresti, 1957) prezintà pentru filologia slavo-romìnà o importanza deosebità. ìn ea sint reproduse, printre áltele, o serie de fragmente din lucràrile scriitorilor nostri din trecut si de astàzi, ìn care nu o datà acestia 94 S i 1 v i a N i t à, Le «doplnok> [slovaque] et son correspondant en roumain, RS1, I, 1958, pp. 63 — 69 ; I. C. C h i \ i m i a, Genul personal In Unibile polonà si rominá, RS1, III, 1958, pp. 31-41. 96 K ucmopuu cmaHoejieHua namesopuu nepconaJibHOcmu e nojibcnoM nauKe, RS1, II, 1958, pp., 39-53. 96 Dintre primele citàm: N. M angui, CucficfìuKCbi omejieneHHbix uMeu cyiuecm-eumejibHbix e pyccnoM u pyMUHCKOM uauttax, pp. 32 — 45; M. Singer, dKeueajienmHbiü nepeeod pyMbmcKoeo npedjiosa «pentru », pp. 46 — 50; din cele din a doua categorie: L. Niculescu, Henomopue HaÓAtodeHuti nad npedjiozaMU e pyccKOM H3bme, pp. 90—101. Vezi prof. N. Pascu, Principine predàrii limbii in U.R.S.S. si rolul lingvistilor in ridicarea nivelului predàrii limbii ruse in R.P.R., « Studii », 1951, III, pp. 67 — 90. 97 Mentionam, dintre cele apárute in publicatiile de lingvisticà: E m. Levitivi, Despre limbasi stilul traducerilor din Nekrasov, LR, V, 1956, nr. 5, pp. 47 — 68 ; G h. B o 1 o-can, Despre traducerea aspectelor verbale din rusà in romìnà, LR, Vili, 1959, nr. 1, pp. 74 — 80; Laura Fotiade, Nicola Vaptarov in romineste, RS1, III, 1958, pp. 251 —257. 98 Opera lingvisticà a lui Bogdan Petriceicu-Hasdeu, LR, III, 1954, nr. 3, pp. 5 — 21. 99 Opera de slavist a lui loan Bogdan, LR, IV, 1955, nr. 4, pp. 5—16. 100 Cf. I. S t a n, Institutul de lingvisticà din Cluj (cronicà), CL, I, 1 — 4, 1956, p. 148. 26