se ridica in apararea limbii poporului, in care cuvintele de origine slava ocupä un loc de prim rang lo1.
    Ar mai fi citeva cuvinte de spus despre legäturile internationale ale ling-vi§tilor, in special ale slavi§tilor nostri. Acad. E. Petrovici a fost ales in 1955, la Belgrad, membru al Comitetului International al Slavi§tilor, in care calitate a luat parte la §edintele de pregätire a celui de-al IV-lea Congres international al slavi§tilor. Acad. Iorgu Iordan, acad. Al. Graur §i prof. D. Macrea au vizitat, printre alte {ari, U.R.S.S. si Bulgaria, luind cuno§tintä de activitatea §tiintifica a lingvi§tilor de peste hotare. Jara noasträ a fost vizitatä de slavisti cunoscuti, care au prezentat in fata publicului §tiintific §i a tineretului universitär comunicari din domeniul slavisticii $i al lingvisticii generale : V. Kiparsky, R. Jakobson, L. Andreicin §i alt», in publicatiile noastre de specialitate apar tot mai des articole ale unor savan^i straini, fie consacrate unor probleme de slavistica §i de filologie slavo-rominà, fie unor probleme de lingvisticä generala, romanistica etc. (acad. V. V. Vinogradov, acad. Witold Doroszewski, prof. Stoiko Stoikov, prof. K. Krejci ¡?i altii). Se poate remarca astfel faptul cä intr-un volum cuprinzätor §i reprezentativ cum este Ornagiu lui Iorgu Iordan, recent apärut (Ed. Acad. R.P.R., 1958), o serie de articole ale savanfilor sträini sint consacrate tocmai problemelor de slavisticä §i lingvisticä slavo-rominä (L. Andreicin, S. B. Bernstein, V. I. Borkovski, VI. Gheorghiev, K. Horälek, V. Kiparsky, B. Simeonov, St. Stoikov, V. V. Vinogradov, Zd. Wittoch). Aceastä colaborare imbucurätoare pe tärimul lingvisticii slavo-romine §i al slavisticii constituie o incurajare in activitatea noasträ §i o chezä§ie a succeselor noastre viitoare.
    O ac|iune din ce in ce mai intensa e chematä sä desfä§oare in acest sens Asocia^ia slavi^tilor din R.P.R., care a §i stabilit, incä dinaintea Congresului, legäturi cu comitetele nationale ale slavi§tilor din alte Zäri §i cu o serie de institutii §i personalitäti §tiintifice de peste hotare. Desfä§urindu-§i activitatea in cadrul sarcinilor mari pe care §i le-a pus slavistica international la recentul congres de la Moscova 102 $i al necesitätilor dezvoltärii §tiintelor filologice din patria noasträ, slavistica romineascä i?i va aduce, färä indoialä, contributia sa la dezvoltarea stiintei noastre.
     101	Sä luäm, de pildà, pe marele nostru poet Mihail Eniinescu: « Celor care doresc
o	purificare absolutà a limbii li vom räspunde cä acele vorbe pe care vor ei sä le alunge sint a$a increscute in tesatura limbii romine, ìncìt trebuie sä rupi toat.fi tesätura ca sä le scoti — §i cum cä limba se de§irà alungind vorbe de o iluzorie origine slavä, e dovadä in latini^tii nostri» (p. 141).
     Urmätorul pasaj ni se pare mai mult decit edificator pentru larga culturä §i bunul sirnt al marelui poet: « Legile noastre fonetice sint cele vechi slave, care sint neobi§nuit, ba chiar de mirare, apropiate de cele romanice, a?a incit contopirea lor in limba rominä este cu totul naturala. Din « Columna» am in|eles limpede cä dl. Ha$deu pricepe in mod practic vechea slavonä, dar in ce prive?te fonetica, face gre^eli cu totul elementare. Lucrul mi s-a pàrut curios, càci dacà el ar fi cunoscut fonologia slavä, i-ar fi fost usor sä punà la locul lor pe etimologisti §i sä rezolve definitiv chestiunea ortografica» (p. 139; cf. Gh. Bulgär, Eniinescu despre problemelc limbii literare, Bue. 1955, p. 70). Un adevärat « aliat » al acad. E. Petrovici !
      Probabil cä n-ar fi lipsit de interes un artieoi care sä fie inchinat atitudinii §i pàrerilor scriitorilor nostri, de la cronicari pinä astàzi, privitoare la elementele slave ale limbii romine. Acesta ar fi un studiu deosebit de instnjctiv §i util.
     102	Vezi: V. V. Vinogradov, iln io su IV Meotcdyn apodnoeo cieada cjiaeucmon u Hauiu saiiami e oó.iacinu cjiaeiwcKoü fiuiojwsuu, «MaBecTHH AH CCCP, 0T;;eji. jiht. il H3.» 1958, XVIII fase. 6, pp. 489 — 500; Bonpocu cjiae.mcKozo iishiKonnamui uà IV Mencàynapodiio.u aesdè cjiaeucmoe (articol redactional), «Bonpocu H3i,iK03HaHHfi» VIII,
1959,	nr. I, p. 3-15.
27