ín Stihurile omului strein se regásesc, de asemenea, imagini din vechile « ver§uri » populare. Bunáoará, in urmátoarea lamentare :
                               « O! suflete íntristate Pentru ce nu-ti vine moarte,
                           Ajungá de cind tráie§ti §i cu jale pátirneíjti Cu-ntímplári multe §i grele,
                             Cu primejdii toarte rale,
                            De nu m-ai lásat sá tráiesc La locul cel p arincase,
                            Ci m-ai dat instráinat La acest loe depártat Unde nu cunosc pe nime
                            §i-mi pare cá-i alta lume. . . » (vers. 33—44).
se transpune in linii mari atmosfera din Iertaciunea morfilor, pástratá in acela§i miscelaneu 1163:
                           « Má duc la loe de suspin ¡j>i la un sabor stráin Dintr-un codru-ntunecat Trec la un loe depártat,
                           La mini stráine-am intrat De ce n-am gindit am dat. . .26
     La fel ideea paharului otrávit si veninos («Pentru mine — au fost gátit/ Páharul cel otrávit... ») se regáse§te in vechiul «ver§» popular27.
     ín consecinfá, vechiul cárturar a dezvoltat tema instráinárii, specificá cintecului popular, folosind din plin si variat elementele de creafie folcloricá. ín acelaji timp, a incercat sá ilustreze amarul instráinárii cu íntimplarea hatmanului Nicolaie Potocki, luat ín prizonierat de tátari in lupta de la Korsun din 1648. Acest fapt cunoscut direct de Mirón Costin, cum si púnetele de contact ale stihurilor cu poemul Viata lumii si intreaga creatie poeticá a lui Mirón Costin, ne-au indemnat sá emitem ipoteza cá insusi ilustrul cronicar moldovean este autorul stihurilor.
     ín orice caz, fragmentul din Stihurile omului strein, descoperite in ms. 1163 din Biblioteca Academiei RPR, imbogáfeste tezaurul poeziei rominesti vechi §i aruncá incá o punte de legáturá intre creatia culta si creafia folcloricá.
HECHA nOTOHKOrO
( Pe3K>Me )
    Abtop o6Hapy?KHJi b BuSjiHOTeKe PyMHHCKoit HapoAHoii AnaaeMHH b ManycKpiinTe JV° 1163 necHio c napofluoii tcmoíi o «mieHeHuii»: Cmuxu nyMCozo nejioeena, cocTaBJieHHHe yqeutiM pymmhckum xpohhctom. MaHy-CKpnnT aBJifleTca Konneñ b $parMeHTax, OTHOCHmeHcH k BTopoñ nojiOBHHe XVIII-ro BeKa; opurnua.ii >kc 6biji Haiiíican HaMHoro paiibine.
     26	Biblioteca Acad. R.P.R. ms. rom. 1163, f. 7 r. Yezi ;i Simion Fl. Marian, Inmormlntarea la romini, Bucure§ti, 1892, p. 312; Ion Breazu, Versuri populare in manuscribe ardelene vechi, tn Anuarul Arhivei de folclor, V (1939), p. 85.
     27	Ms. 1163, f. 8 r.
196