lingvistic romin. Problema a ìnceput sà fie pusà pe un pian mai larg abia in ultimii ani, cìnd colectivele de slavistica §i rusa de la facilitatile noastre de filologie si-au pus ca sarchia studierea graiurilor bulgàre§ti, sirbo-croate, ucrainene, ruse (lipovenesti), slovace, celie, poloneze, reprezentate de populajii slave mai mult sau mai pu^in compacte pe teritoriul patriei noastre86.
    Totusi, deocamdatà, in afarà de cercetàrile ìntreprinse de unii slavisti stràini (St. Stoikov — graiul bulgarilor din Banat, P. Ivic — graiul cara§o-venilor), dispunem in prezent de putine monografii §i studii recente consacrate dialectologiei slave pe teritoriul R.P.R.
     Prima dintre acestea este monografia lui I. PàtruJ:, Fonetica graiului huful din Valea Sucevei (Ed. Acad. R.P.R., 1957), bazatà pe materialul cules de acad. E. Petrovici in 1Ò36 —1937 de la hujuln din Brodina §i publicat parlai in ALR 87. Graiurilor ucrainene din Maramure? le este consacrata disertala lui N. Pavliuc, in care, dupà o scurtà privire istorico-geograficà asupra ucrainenilor din Maramure§, autorul face analiza particularità|ilor fonetice, morfologice §i lexicale ale acestor graiuri, oprindu-se de asemenea asupra influenfei romine §i maghiare in vocabularul locai ucrainean 8S.
    In sfir§it, douà articole recente datorite lui V. Arvinte §i Gh. Boloc.an se ocupà de efectele bilingvismului la populaba lipoveneascà dintr-un sat moldovean 89 §i de unele probleme de foneticà ale graiului bulgar din Brànesli (reg. Budiresti)9a.
     Pentru rela|iile lingvistice slavo-romanice prezintá Ínteres noile contribuii ale lui I. Coteanu asupra «caracterului mixt» al istrorominei, in care se aratà rolul covir§itor al sirbo-croatei §i slovenei in evolutia acestui idiom romanic izolat 91.
    In ceea ce prive§te Unibile slave in ansamblu, contributia slaviijtilor romini a fost cu totul redusà. Citeva articole ale lui Al. Iona§cu sint scrise pe baza unui material ilustrativ din limba rusà sau cuprind interesante paralele tipologice ruso-romine 92. Maria Dumitrescu ?i-a consacrai disertala declinàrii substantivului in Evanghclia lui Ostromir (1057), in comparale cu datele textelor evanghelice vechi slave 93.
    ín domeniul altor limbi slave nu avem decit citeva prezentàri tipologice ale unor fapte de gramaticà din domeniul limbilor polonà, slovacà §i rominà,
     86 Vezi Acad. B. Petrovici, Sarcinile actuale aie dialectologilor din R.P.R., « Foneticâ §i Dialectologie», vol. 1, 1958, pp. 207—210.
      8’ Vezi recenzia noastrà publicatà In SCL, IX, 1958, nr. 2, pp. 286—289.
88	Vezi autoreferatul disertatiei: VKpauHcKue zoeopu MapaMopufunu, Harkov, 1958.
      89	V. Arvinte, Un caz de bilingvisin slavo-romin. în legâturâ eu elementele rotnî-neçti din graiul lipovenilor din Dumasca, SCL, IX, 1958, nr. 1, pp. 45 — 69.
      90	G h. B o 1 o c a n, Cu privire la corelatia de sonoritate in graiul bulgar din comuna Brünefti, SCL, IX, 1958, nr. 4, pp. 491 — 495.
      91	Curn dispare o lirnbd : istroromina, Bucuresti, 1957; À propos des langues mixtes (sur l’istro-roumain), în Mélanges linguistiques, Ed. Acad. R.P.R., 1957, pp. 129 — 148. Vezi fi interventia acad. Al. R o s e 11 i, Limbâ sau dialect? SCL, IX, 1958, nr. 1, pp. 101 — 102 (§i SCL, IX, 1958, nr. 3, pp. 395—397) §i râspunsul lui I. Coteanu, .£( totusi istroromina este o limbâ, SCL, IX, 1958, nr. 3, pp. 391 — 393.
      92	Morfemul fi structura morfologicà a suvintului., SCL, VIII, 1957, nr. 2, p. 133 — 149; « Categoria stârii» din limba rusâ fi expresiile corespunzâtoare din rominâ, LR, VII,
1958,	nr. 6, pp. 5—14.
      93	Vezi autoreferatul disertatiei: HMetmoe cruionenue e OcmpoMupocoM eaaueejiuu e conocmae.ienuu c dannuMu cmapoc.iae.icKux naMnmHUKoe, Moscova, 1958. Cf. si arti-colul cu acelasi titlu publicat în « Culegere de studii » (Inst. « Maxim Gorki »), Bucureçti,
 1958,	pp. 51 — 61.
25