O	PARALELA GRAMATICALÁ SLAVO-ROMlNÁ (SISTEMUL CUVINTELOR DEICTICE 1 IN GRAIURILE OLTENE§TI)
Al. Ionajeu
    íntr -un articol asupra sistemului deicticelor in limba rominá2 Florica Dimitrescu semnaleazá o particularitate a graiurilor din regiunea Craiova: intrebuin^area adverbului demonstrativ aci §i ín cazuri in care limba literará si majoritatea graiurilor populare folosesc acolo. lata exemplele discútate: Daca intimplátor dai in vreun anticariat de aei de G. Meyer, «Etimologicul limbii albaneze», te rog mult, cumpára-l pentru mine; Imi pare bine cá te simfi bine aici; Serie-mi si mié ce faci aci3. Ele sint extrase dintr-o scrisoare pe care autoarea a primit-o de la un coleg originar din regiunea Craiova. Emi^átorul scrisorii se afla in Albania; aci inseamná la Cracovia, unde se afla destinatara. Autoarea considera cá acest fenomen se poate explica «prin extinderea excesiva a sferei celui care vorbeste sau serie, care, in felul acesta, gáse§te mij-locul de a-si apropia obiectele si fiin^ele depártate. ín acest caz cel care vorbeste sau serie se imagineazá in acela§i loe cu acela cáruia ii adreseazá cuvintele sau rindurile sale»4. Explieatia ar fi plauzibilá dacá am admite, impreuná cu autoarea, cá in tóate graiurile limbii romíne cuvintele deictice se incadreazá íntr-un sistem binar dublu ramificat5. íntr-adevár, aici poate
     1	Cuvintele pronominale care indica apropierea sau depártarea: acesta, acela, aici, acolo etc.
     2F1. Dimitrescu, Observations sur le système des déictiques de la langue roumaine, în Recueil d’etudes romanes, Bucureçti, 1959, p. 291 si urm.
     3	Dupa cum se poate observa, exemplul al doilea confine aici, spre deosebire de celelalte doua, care au aci. Aici din al doilea exemplu, care, dupâ cum se va vedea mai departe, contrazice sistemul deictic oltenesc, constituie fie o greçealâ de transcriere a autoarei, fie o greçealà tehnicà. Confuzia e explicabilâ, daeâ tinem seama de faptul c& în vorbirea literará si în unele graiuri aici §i aci se opun în acelasi fel lui acolo. (Ulterior, dupa ce ideile care urmeazâ au fost fâcute publice în cadrul unei comunican, Florica Dimitrescu mi-a confirmât aceastâ presupunere: în scrisoarea citatà se aflâ forma aci în tóate cele trei exemple).
      4	F 1. D i m i t r e s c u, op. cit., p. 296.
     5	Sistem « binar dublu ramificat » în sensul câ fiecare termen al unei opozitii binare-(A—B) are, la rîndul sâu, doua ramificatii:
A] acesta, asta etc.           Bj acela, âla etc.           
A2 (a)cestalalt, âstalalt etc. B2 (a)celâlalt, âlalalt etc. 
73