Rusia acelei vremi, care i-ar fi ingàduit, poate, sa afirme cu certitudine ceea ce emite astàzi doar ca o ipotezà.
    In afara ìnriuririi pe care opera lui Tolstoi prin puternicele ei accente putea sa le aibà in mobilizarea spiritelor la protestul ìmpotriva nedreptà£ii sociale, pilda creatiei marelui scriitor rus a fost nu o data invocata §i in lupta literarà de la sfirsitul sec. al XlX-lea §i inceputul sec. al XX-lea. Referindu-ne la schimbul de opinii, care se desfàsura printre scriitorii progressi ai vremii, aprapia]! de mi§carea muncitoreascà, sub semnul luptei pentru o literaturà realista, cu un inalt continui de idei, cu tematica sociala — si in care s-a incadrat ca un moment principal polemica Gherea—Maiorescu, observàm cà numele lui Tolstoi este adesea citat §i invocat.
     Ne gindim in primul rind la unul dintre articolele care ini^iazà lupta pentru
o	orientare nouà, §tiin^ificà in critica vremii si anume la Critica criticii (1887) al lui Dobrogeanu Gherea. Luind atitudine impotriva judecàrii rigide si abstracte a operei de artà dupa retete invariabile §i preconcepute si fàcind unele aprecieri generale asupra clasificàrilor in literaturà, Gherea delimiteazà notiunea a ceea ce numeste el « §coala naturalistà ». Formularea, evident, are rezonan^à inrudità cu terminologia criticii ruse si ne face sà ne gindim la Belinski, cu atit mai mult cu cit continutul pe care Gherea il acordà acestei no£iuni, identifi-cind-o cu realismul critic, este asemànàtor cu acceptiunea in care o folose§te ¡?i inainta§ul sàu rus. Printre reprezentan^ii acestei « §coli naturale » sau mai precis ai realismului critic european Gherea nume§te la loc de frunte pe Tolstoi si desigur cà referirea nu putea sà nu fie convingàtoare. Ea a fost de altfel reluatà in articolili Naturalism si pornografie semnat de I. Chilieanu ¡yi publicat in 1890 in « §coala Nouà »44, care aducea precizàri §i làmuriri necesare asupra metodei realiste si totodatà stabilea o binevenità comparatie — pe linia deose-birilor — intre realism §i naturalism.
    Exemplul lui Tolstoi este folosit in afirmarea principiilor artei realiste §i a dovedirii superioritàtii ei §i in articole fundamentale pentru polemica literarà de la sfirsitul sec. al XlX-lea, ca Artistii cetàteni 45 §i o Problema lile-rarcì46 de Dobrogeanu Gherea.
     Opunind « artei pure » arta cetàteneascà, criticul romin citeazà pilda lite-raturii ruse insufletità de o « adìncà iubire pentru oameni, adìncà compàtimire pentru cei nàpàstuiti, obijdui£i si o nàzuintà neinfrinatà càtre un ideal social mai inalt.. . » si evocà personalitatea de om si scriitor a lui Lev Tolstoi care apar-£inind celei mai inalte aristocra^ii « duce ràzboi contra acestei aristocra^ii si in generai contra claselor neproducàtoare... »
    E interesant de remarcat cà in aceastà pledoarie pentru o artà realistà democraticà §i progresistà, fàcindu-se apel cum era §i firesc adesea la literatura rusà se citeazà de preferintà tocmai Lev Tolstoi, desi, dupà cum §tim, printre scriitorii ru§i se mai puteau gasi si numeroase alte exemple elocvente. Desigur cà aceastà predilectie a lui Dobrogeanu-Gherea, C. Yrajà (G. Ibràileanu) sau a altor autori de articole era determinatà nu atit de gusturi §i aprecieri personale, cit mai ales de factori obiectivi ca cel al uriasei autoritàti de care se bucura numele lui Tolstoi si al largului ràsunet pe care-1 avea creatia sa pe pian mondial,
44	I.Chilieanu, Naturalism fi pornografie, «ScoalaNouà», 1890, nr. 13 pp. 195—206.
     45	C. Dobrogeanu-Gherea, Artistii cetàteni, « Literatura si stiinta », 1894, nr. 2, pp. 1 — 26.
    46	C. Dobrogeanu-Gherea, O problemà literarà, « Lumea Nouà», 1895, nr. 115, 6 martie, p. 1,
185