IV-lea vis al Verei Pavlovna) in ziarul « Munca » in 1896 sau din romanul lui Gorki, Marna in « Rominia Muncitoare » in 1908; se tipàre§te romanul lui Turgheniev, Destelenire (sub titlul Generatia noua) in « Drepturile omului » din 1885 sau interesantul episod Mavru§ca Novotorca (din romanul lui Scedrin, Vremi bàlrine in Posehonie) in ziarul « Lumea Noua » din 1897 ; apar in tàlmacire romineaseà Cinlecul Soimului de Maxim Gorki in « Viitorul Social » pe 1907 sau frumosul poem in prozà Pragul de Turgheniev in « Rominia Muncitoare » pe 1910, numeroase schite de Cehov, demascind despotismul, batjocorirea, inrobirea omului (Moarlea funcfionarului, Masca, Fiica Albionului etcj. Si alaturi de acestea, arLicole despre Vera Figner, Sofia Perovscaia, Ecaterina Brescovscaia, stiri despre desfàsurarea revolujiei din 1905, despre « duminica singeroasà » sau ràscoala armata din Moscova, ca un fundal pe care cuvintele inflàcàrate ale lui Gorki sau tabloul societàtii de mìine, zugràvit de Cernifevski, càpàtau o deosebita vigoare.
    Ràspindirea larga a literaturii ruse prin periodicele legate de miscarea muncitoreascà menzionata in mod obi§nuit in cercetarile de specialitate este o problema de mare importanza pentru istoria relatiilor literare ruso-romine. De aceea, aceasta trebuie studiata §i analizatà in mod concret si amànuntit. Articolul de fa|à constituie o incercare in acest sens, urmàrind sa precizeze circula]:ìa si ecoul pe care le-a avut opera marelui scriitor rus Lev Tolstoi in presa legata de mifearea muncitoreascà.
    Alaturi de Maxim Gorki §i Anton Cehov, Lev Tolstoi este scriitorul rus al carui nume se intìlneste foarte des in paginile diferitelor ziare §i reviste din tara noastrà de la sfìrsitul see. al XIX-lea si inceputul see. al XX-lea, legate de miscarea muncitoreascà, fie cà e vorba de traduceri sau de comentarii asupra creatiei lui, de articole critice, de stiri despre viata si activitatea lui.
    Personalitate artisticà uria§à, Tolstoi este totodatà — dupà cum se stie — un scriitor foarte complex, plin de contradictii. Si dacà creatia lui a insemnat, dupà cum a aràtat Lenin « un pas inainte in dezvoltarea artisticà a intregii omeniri », filozofia lui este « incontestabil utopicà si, dupà continutul sàu, reactionarà in cel mai exact si adinc in^eles al acestui cuvint »2. Atitudinea proletariatului rus fa£à de acest scriitor a fost precizatà de Lenin, care aratà in articolul « Tolstoi §i lupta proletarà » (1910) cà « studiind opera artisticà a lui Lev Tolstoi, clasa muncitoare din Rusia ì$i va cunoaste incà si mai bine dusmanii, iar poporul rus examinind doctrina lui Tolstoi, va trebui sà inte-leagà in ce constà propria lui slàbiciune, slàbiciune care nu i-a ìngàduit sà ducà la sfìrsit ac^iunea sa de eliberare. Pentru a putea merge mai departe, trebuie sà intelegem aceasta » 3.
    Respingind tolstoismul, Lenin pretuia pe Tolstoi marele realist critic, a càrui operà a adus « un protest de o admirabilà putere, direct si sincer impo-triva minciunii si a falsitàtii sociale » 4.
    Se pune problema de a analiza care a fost atitudinea presei noastre legate de mi§carea muncitoreascà fafa de opera acestui mare scriitor, atìt de valo-roasà din punct de vedere artistic si in acelasi timp nu lipsità de contradictii in continutul ei de idei.
     Scrierile lui Tolstoi incep sà circule in tara noastrà in diferite tàlmàciri romìnesti din ultimele douà decenii ale secolului al XIX-lea. Demn de relevat
     2	Lenin despre literaturà, Ed. P.M.R., 1948, p. 94.
     3	Ibidem, Ed. P.M.R., 1948, p. 83.
     4	Ibidem, p. 65.
174