din aprilie 1876, inabilità in singe de ba^buzuci §i de armatele regúlate ale sultanului. Ea fusese pregätitä de Comitetul revolutionär de la Giurgiu.
    In aprilie si mai 1876, Botev ì§i aduna cetani, inarmindu-i si grupindu-i In porturile rominesti de la Dunäre. Poetili se imbarca la 16 mai pe vasul austriac Radetzki, cetasii sai se imbarcä si ei ca grädinari mai ales in porturile Zimnicea, T. Mägurele, Corabia §i Bechet, avind ármele impachetate in lazi, date ca bagaje, si la 17 mai silesc pe capitanili vasului sä-i debarce pe malul bulgäresc in dreptul satului Kozlodui7.
    Nu e cazul sä reproducem aici extrase din corespondenta lui Kogälniceanu cu agenti acreditati pe lingä diferitele guverne sau din dispozitiile ce le dà autoritätilor romine§ti din porturile dunärene, deoarece nimeni n-ar putea contesta cä textul lor indicä altceva decit o politicä de strictä neutralitate. Aceastä corespondenta reflectä insä intr-adevär situatia realä? Este o intre-bare asupra cäreia vom reveni.
    Era ciar cä Asim bei, guvernatorul Rusciukului, informat de numerosi säi spioni, care misunau prin porturile de la Dunäre, se indoia total de bunele intendi ce reie§eau din textul unor note diplomatice, asa cum vom vedea mai jos. Continutul coresponden^ei dintre Asim si Kogälniceanu a fost utilizat pentru prima oarä la noi de cätre acad. Constantinescu-Ia§i §i el constä in urmä-toarele : 8
    La 10 mai 1876 Asim ii serie lui Kogälniceanu arätindu-i cä la hotelul « Basarab » din Giurgiu, trei-patru bogätasi bulgari, locuind in camerele Nr. 1 sì 2 ale aceluiasi hotel, organizeazä in fiecare searä serbäri §i recruteazä cetasi din tineretul ce se adunä acolo. Sapte-opt sute de bulgari ce s-au inscris, ar fi adunati in satul Petrosani de lingä Zimnicea, fiind gata sä treaeä Dunärea.
Il	roagä sä ia mäsuri atit la Giurgiu, eit §i in celelalte schele dunärene.
    Kogälniceanu ii räspunde a doua zi — la 11 mai, arätindu-i cä a trimis la Giurgiu un inalt functionar din Ministerul de interne, care va cerceta totul. Peste 3 zile Asim avea räspunsul complet — o copie a raportului Ministerului de interne, care aräta punct cu punct, cä toate cele afirmate in scrisoarea de la 10 mai nu erau adevärate.
    ln aceeasi zi, 14 mai, Kogälniceanu serie generalului Ghica, agentul nostru la Poartä, rugindu-1 sä adueä la cuno§tinta lui Savfet pa§a, ministrai de externe al Turciei, insinuärile lui Asim bei de la Rusciuk, care — adaugä nota — in ciuda tuturor mäsurilor pe care le-a luat guvernul romin, a afirmat consulului Austro-Ungariei din acel oras, cä guvernul romin nu ia mäsuri energice impo-triva formärii sau trecerii cetelor bulgare.
    Kogälniceanu adaugä cä — dupä rapoartele confidenziale primite de la functionarii säi de pe frontierä — Asiin nu se dä inläturi de a critica guvernul romin, scäzind prestigiul acestuia din urmä in faja acelorasi functionari.
    Intr-adevär, Ghica, la ordinul lui Kogälniceanu, adreseazä o nota lui Savfet pasa in acest sens, adäugind numeroase copii dupä ordinele severe pe care le däduse Kogälniceanu cäpitanilor de la Dunäre, dupä ordinele date in acelasi sens de cätre Ministerul de interne tuturor organelor administrative
    7	Mihail Dimitrov, Xpucmo Eomee, Sofia, 1948, p. 180 §i urm, Ivan Undjiev, Xpucmo Eomee, Sofia, 1956, p. 60. §i urm.
    8	P, Constantinescu - Iasi, Rolul Romlniei in epoca de regenerare a Bulgariei, Iasi, 1919, pp. 78—81; Al. Iordan, Inriuriri rominepti in literatura $i viata Bulgarilor, Bucure§ti, 1941, p. 11.
253