comune in folclorul tuturor popoarelor, farà ca aparitia lor sà fie cauzatà de eventualele contacte dintre aceste popoare ; este vorba de ìnsusiri, de senti-mente proprii tuturor oamenilor, tuturor popoarelor. Bucuria §i tristeza, dragostea §i ura — toate acestea le vom intilni in folclorul oricàrui popor ; ura ìmpotriva asupritorilor, dragostea nemàrginità pentru pàmintul natal, pentru natura patriei, bucuria victoriei, lupta pentru liberiate, credinfa in triumful Binelui asupra Raului — iatà o serie de elemente, care isi gàsesc loc in folclorul tuturor popoarelor. Alàturi de aceste demente comune cu caracter general-uman, exista §i alte elemente, pe care le intilnim in folclorul a douà sau mai multor popoare §i care nu pot fi explicate decit prin e^dstenfa unor legàturi §i influente, de o natura sau alta, ce au avut loc ìntre popoarele respective de-a lungul veacurilor.
    Una dintre cauzele care fac posibilà existenfa unor demente comune in folclorul a douà sau mai multor popoare este influenza exercitatà de cultura unui popor asupra culturii celuilalt, in anumite conditii istorice prielnice. O alta cauzà pot fi influencie reciproce ce au avut loc de-a lungul veacurilor in viafa celor douà popoare. In sfirsit, a treia si, in acela§i timp, cea mai frec-ventà cauzà este existenfa unor conditii sociale, economice si politice asemà-nàtoare in care au tràit §i s-au dezvoltat popoarele respective. (Desigur cà aceste cauze generale nu exclud existenfa altora cu caracter locai) 2.
     Pentru a se putea afirma cà elementele comune din folclorul a douà popoare se datoresc uneia sau alteia din cauzele enumerate, este nevoie ca, in urma studierii concrete a poeziei populare orale, sà se cerceteze istoria popoarelor respective. Creatia populará oralà trebuie sà fie cercetatà in strinsà legàturà cu istoria.
    Studiind, de exemplu, balada populará romineascà §i balada populará sirbeascà, putem vedea cà, pe lingà multe asemánári, existà si eroi comuni. Unul din acejtia este Novac. Baba Novac, eroul unor balade populare romi-ne§ti este, dupà unii cercetàtori, « braful drept a lui Mihai Viteazul », càpitanul de osti in luptele cu turcii din 1595 si in Campania din Ardeal ; fiind prins, a fost ars de viu la Cluj in anul 1601 3. Novac insà este si eroul unor vechi legende poetice sirbe^ti, care au fost ràspindite si dincolo de hotarele tàrii de càtre cintàretii populari sirbi 4. Acesti «zicàtori pribegi» cutreierau tara in lung si in lat, trecìnd §i dincolo de granicele ei, pentru a face cunoscute tuturor cintecele minunate ale poporului. « Sirbii cìntàreti stràbàteau cu gusla lor toatà Polonia §i cintau la curtile nobililor poloni »5 vechi cintece si balade despre faptele de vitejie ale eroilor slrbi §i poloni. Acest lucru nu exclude ci, dimpo-trivà, lasà sà se intrevadà posibilitatea venirii lor §i in fàrile romine, mai ales in timpul domniei lui Mihai Viteazul care, dupà cum vom vedea citind màrturiile unor contemporani, era ìnconjurat de làutari dupà .orice victorie stràlucità.
    Nu se poate nega posibilitatea ca tocmai càpitanul lui Mihai Viteazu sà fie eroul cintat de baladele populare romine§ti, sau posibilitatea fuzionàrii
    2P. G. Bogatìriov, Henomopue aadami cpaenumejibìioeo uaynenua anoca cjiaenncKux napodoe, Moscova, 1958, pp. 10 — 11.	'
   3	Bogdan Petriceicu Hasdeu, Etimologicum magnum Romaniae, Bucuresti, 1893, p. 2256.
     4	N. I o r g a, Istoria Literaturii Romine$ti, Bucuresti, 1925, p. 45.
     5	Cf. N. Iorga, Istoria Literaturii Romìnesli, Bucuresti, 1925, p. 35)
204