polonisticii. în momentul cìnd si-a luat sarcina redactärii dictionarului etimologie, Fr. Slaw-ski, lingvist cu simtul räspunderii stiintifice, çi-a dat seama de marile grevi tati care îi stau în fafä si, mai aies, de acelea legate de lipsa principalelor instrumente de lucru. De aceea, ìn introducerea lucrärii el arata care este starea lingvisticii de la care a pornit çi, implicit, dificultätile pe care le-a întîmpinat. De pildä, ìn domeniul slavisticii, In timpul cìnd a ìnceput sä aparä Dictionarul etimologie ìn discute, nu exista incä un dic^ionar sintetic care sä cuprindä lexicul tuturor monumentelor de limbä slavä veche. Lexiconul lui Miklosich 4 este un dictionar al slavei vechi si medii, cuprinzìnd material din textele dintre sec. XI—XVIII ; in plus, acest dictionar ia in consideratie numai o parte din textele slave din epoca respectiva (çi anume texte bulgare, ruse sì sìrbo-croate). Utilizarea acestui dictionar, neunitar din punct de vedere geografie çi restrìns cronologie, 1-a condus la erori pe Brückner care, neselec^ionìnd suficient materialul, a considérât unele cuvinte poloneze ca avìnd origine veche slavä bisericeascä, cìnd, de fapt, eie apartineau unui strat de limbä mai recent çi proveneau din limba bisericeascä localä. Dictionarul lui Berneker 5, lucrat dupä o metodä sigurä, este neterminat (merge numai pinä la mon), iar ìn Dictionarul lui Trautmann6 figureazä numai o parte a lexicului slav çi anume cel baltic-slav. Singura solu(.ie posibilä pentru a cunoaçte lexicul vechi slav din sec. IX—-XI räminea excerptarea fiecärui monument de veche slavä în parte çi utilizarea glosarelor intoemite pentru unele edifii. ln momentul de fatä insä lucrurile stau mai bine: astfei a apärut L. Sadnik çi R. Aitzetmüller, Handwörterbuch zu den altkirchenslawischen Texten, Heidelberg, Winter, 1955 ìn care este extras material din textele canonice vechi slave iar acum se pregät.este la Praga un dictionar de proportii mari pentru care s-au despuiat pinä in prezent peste 80 de texte de continui variat, pînâ la aparitia cäruia se va aleätui un dictionar de tip mediu in 2 volume.Toate aceste lucräri, dintre care Fr. Slawski profitä deja de prima, vor contribui la imbunätätirea considerabilä a studiilor de etimologie slavä. In plus, in ultimul timp, s-a ajuns la un oarecare reviriment al cercetärilor etimologice prin aparitia unor lucräri teoretice çi practice de mare importanza ale savan^ilor Mathesius, Benveniste, Kurylowicz, Klemensiewicz. Absenta unor lucräri de geografie lingvisticä in Polonia poate explica de asemenea stagnarea studiilor etimologice. Lipsesc astfei lucrärile pregätitoare în acest domeniu, nu exista un dictionar al dialectelor limbii polone 7 çi, mai aies, nu s-a terminât elabo-rarea unui atlas lingvistic generai, pentru ìntreaga farà. Çi daeä Brückner nu a avut îute-legere pentru geografia limbii, fapt reflectat în mod negativ în dictionarul säu, Fr. Siawskij care a înfeles sä profite în màsura posibilului de datele geografiei lingvistice (de ex. în cazul lui bury «cenusiu închis» aratä cä «geografia cuvîntului pledeazä pentru originea sa räsä-riteanä çi se opune unei alte etimologii propuse, din lat. burrus de culoarea focului, roçietic» — al carui sens, de altfel, este destul de îndepârat de cel al cuvîntului polonez), este conçtient de imensa importantâ a cunoaçterii formelor regionale pentru stabilirea unei juste etimologii. De aceeaelprecizeazä eu justificatä prudenza: «Ne däm seama cä acest fapt (necunoaç-terea formelor dialectale) este cauza cä nu numai una dintre etimologii, avînd în vedere aceastä stare de lucruri, are un caracter mai mult sau mai putin ipotetic » 8. Problema izvoarelor utilizate într-un dictionar etimologie nu este de loc o chestiune de ultim plan. Pentru cercetätorul dornic sä controleze veridicitatea unei anumite 4 Lexicon palaeoslovenico-graeco-latinum, Vindobonae, 1862—1865. 6 Slavisches etymologisches Wörterbuch, Heidelberg, 1908 — 1913. 6 Baltisch-Slavisches Wörterbuch, Göttingen, 1923. 7 Dictionarul lui Karlowicz nu epuizeazä bogätia cuvintelor dialectale aie limbii polone. 8 Introducere, p. 6. 367