in « Lumea Nouà », « Rominia Muncitoare » si « Calendarul Muncii » fac distincfia intre creatia artistica viguros critica a lui Tolstoi si doctrina lui filozoficà, teoria tolstoistà. « E1 a fost unul dintre cei mai mari — dacà nu cel mai mare scriitor al timpurilor noastre — scria «Romìnia Muncitoare»43 cu prilejul morfii scriitorului. Stia sà stigmatizeze, cu o dibàcie de maestra, pacatele societari in care tràia... Cunoscuse toate mizeriile « noroiului omenirii » si gàsea §i la individui cel mai decàzut o calitate favorabilà. Apàràtorul celor obijduiti, intr-un stil curgàtor, u§or de inteles, simplu, acest sublim geniu a luat partea celor biruiti de viatà ». Relevind curajul lui Tolstoi in infruntarea guvernului farist, in demascarea la§itàtii si ipocriziei puternicilor vietii, in stigmatizarea crimelor sàvirsite sub ocrotirea si pavàza legilor si a statului, ziarul spunea : « Pentru aceste lucruri mosneagul Tolstoi e adorat de càtre poporul ras, e respectat chiar si de revolutionarii cei mai extremi ». « Si tot pentru aceste motive — ìncheia articolul — acum cind privirile intregii lumi sint ìndreptate càtre modestul tintirim de pe colina de la Iasnaia Poliana... se cuvine sà depunem si noi un omagiu de admiratie si respect memoriei celui ce a fost
                                 fiu al acestei lumi
                               ce geme si se zbate”.
Dar creatia lui Tolstoi care poate fi sursà de ìnvàtàminte pretioase pentru prole-tariat contine si o serie de idei eronate, ce nu pot decit sà distragà atenfia §i sà slàbeascà vointa de luptà a maselor, idei vàtàmàtoare si periculoase pentru constiinfa poporului. Tocmai de aceea « Rominia Muncitoare » declara ferm si ràspicat cà in concepfiile sale Tolstoi « de multe ori nu se impacà cu modul nostru de a vedea... Tolstoi n-a càutat sà aprofundeze socialismul pentru a vedea cà sfir§itul mizeriilor morale si materiale ale omenirii nu trebuia sà-1 vadà decit in societatea viitoare, in cea socialistà ».
     Contradictiile din opera, din viafa si din activitatea lui Tolstoi sint analízate amànuntit in articolul mai sus amintit publicat in « Calendarul Muncii ». Informatia mai bogatà si mai exacta ca a altor articole, ca si unele aprecieri judicioase ne indeamnà sà emitem ipoteza cà nu ar fi vorba de un artieoi originai scris de un autor romìn, ci mai curind de o traducere dupà vreo scriere apàrutà in Rusia in vreun ziar muncitoresc. Cu atit mai mult cu cit numele autorului
—	I. Nicolaevici — nu se mai intìlneste in alte periodice muncitoresti din Romìnia ; or e greu de presupus cà misiunea de a serie un artieoi important ca aceastà prezentare a operei si personalitàtii scriitorului rus, purtind vàdit intenda de a ìndruma opinia muncitorimii in aprecierea creafiilor lui, sà fi fost incre-dinfatà la intimplare, unei persoane cu totul stràine de mi^carea muncitoreascà, a càrei colaborare la presa acestei mi§càri sà se fi rezumat la cazul in spefà. Desigur cà argumentul unui pseudonim poate fi oricind invocat. Totu§i unele demente pledeazà pentru ipoteza cà autorul articolului ar cunoaste literatura rusa si, am adàuga, pozitia ocupatà de proletariatul rus fafà de mostenirea artistica a lui Tolstoi. Articolul dovede§te o informatie bogatà asupra vietii si activitàtii literare a lui Tolstoi (mai bogatà decit a altor materiale publicate in coloanele presei muncitoresti din Romìnia). Se fac observatii judicioase asupra spiritului patriarhal de care este dominata conceptia lui Tolstoi, asupra repulsiei scriitorului fatà de tot ce e civilizatie urbanà si asupra simpatiei sale
     43	D i k, Moartea lui Lev Nicolaevici Tolstoi, «Romìnia Muncitoare», 1910, nr. 71, 11 noiembrie, p. 1.
183