relativ noi §i cà subdialectele de astàzi nu existau, probabil, inainte de secolul al XV-lea 18.
    Cu ocazia anchetelor pentru ALR II, acad. E. Petrovici a adunat din trei località^ — una din sudul Banatului, alta din Muntii Apuseni, iar alta dintre Timoe si Morava (Iugoslavia)un variat si bogat material folcloric, pe care 1-a publieat in transcriere fonetica, inso^it de studii asupra graiurilor localitàtilor respective 19.
    0	valoroasà lucrare de dialectologie slava este Graiul Carasovenilor2o, intocmità tot pe baza materialului adunat pentru ALR II, din localitatea Cara-§ova (Banat). Acad- E. Petrovici studiazà amànuntit graiul acestei popula^ii (venite in Banat, din vechea Sirbie, prin secolul al XV-lea), subliniind, -toto-datà, trasàturile mai importante, caracteristice acestui grai sirbesc: pierderea cantitàtii vocalice §i a intonatici; pàstrarea in multe cazuri a accentului vechi, nedeplasat; mentinerea deosebirii intre é §i e; pastrarea lui l silabic (in s.-cr. literarà: u), a lui l la sfirsitul silabei (s.-cr. lit. : o) §i a grupului èr- (s.-cr. lit. : cr-) ; existen^a consoanelor d' (s.-cr. lit. : c, il) §i, in unele cuvinte, dz (s.-cr. lit.: z); formarea viitorului cu auxiliarul lam etc. Unele dintre ase-menea particularitàti se datoresc influenti rominesti.
    Din forma unor cuvinte imprumutate de cara§oveni de la rominii invecina{,i, acad. E. Petrovici trago §i citeva concluzii privitoare la fonetismul vechi al graiului bànà^ean.
    Din domeniul foneticii experimentale — alta disciplina in care activeazà acad. E. Petrovici — mentionàm lucrarea De la nasalilé eri roumain 21, in care, pe lingà analiza rostirii consoanelor nazale §i a vocalelor invecinate in limba contemporanà, se gàsesc o multine de indicatii §i constatari interesante privitoare la fonetica §i grafia romineascà veche. Trebuie amintit §i studiul Le pseudo i final dii roumain 22, ale càrui concluzii autorul le-a folosit mai tirziu la stabilirea sistemului fonematic al limbii romine.
*
*	*
    Acad. E. Petrovici a adus o insemnatà contributie la propagarea lingvisticii rominesti peste hotare, prin lucràrile sale, prin participarea activà la congrese §i ìntruniri §tiinZifice internationale, prin numeroasele conferinte Minute in diferite tari. In 1955 a fost ales membru in Coìmitetul international permanent al slavijtilor, alàturi de aiy invà^aZi renumi|i, din |ari in care studiile slave au o veche traditie.
    Pentru o munca organizata a slavistilor nostri §i pentru o colaborare efectivà cu strainàtatea, a luat iniziativa creàrii (in 1956) a Asocialiei slavistilor din R.P.R., al càrei pre§edinte este, si a ìnfiintàrii primului nostru periodic de slavistica « Romanoslavica ». Cu concursul si sub indrumarea d-sale, slavi§tii romini vor reusi sa lamureasca si alte probleme si aspecte ale rela^iilor slavo-romìne, domeniu atìt de vast §i de important pentru istoria, limba §i cultura romineascà.
     18	«Limba romíná », III (1954), nr. 5, p. 16—17.
     19	Folclor din Valea Almüjului (Banat), « Anuarul Arhivei de folclor», III (1935), p. 25 — 158; Folclor de la mopii din Scâriçoara, ibid., V (1939), p. 111 — 175; Note de folclor de la rominii din Valea Mlavei (Sirbia), ibid., VI (1941), p. 43—75.
     20	Bucureçti, 1935, XII + 270 p.
     21	Cluj, 1930, 139 p.
     22	«Bulletin linguistique», II (1934), p. 86—97.
39