lor etnografice se studiazä si folclorul lor, ca de exemplu folclorul rusilor-necrasovieni de catre Tv. Romanska-Vranska, al karakacianilor de cätre
V.	Marianov.
In folcloristica bulgara contemporanä se studiazä incä prea pu^in limba poeticä fi versificala populará. O anumitä contributie in aceastä privinjä
o	constituie studiile Tvetanei Romanska-Vranska H auMenoeanua na omejienenu nonamux e n p o m e eden un m a na ó’bAzapcKomo u Maneó oh enomo uapoduo noemuuHO meopuecmeo (Denumirile notiunilor abstracte in operele creatiei populare poetice bulgare si macedonene), « H3BecTiiH Ha 9THorpa(J)CKHH HH3THTyT », II (1955) si flyMume doópo u 3jio e 6?>azapenorno uapoduo noemiiHHO meopueemeo (Cuvintele bine si ràu in crearía populará poeticä bulgarä), in Cóopnun e neon na 95-zoduiuHunama na npo$. Aji. T. Bcuian (1954).
     ín perioada analizatá se editeazä fi culegeri prej;ioase de materiale folclo-rice. Intre eie, locul cel mai important il ocupä categorie vol. XLVI, XLVII, XLVIII, XLIX din Cóopnun 3a napodnu yMomeopemw u napodonuc (Culegere de creatie populará oralä fi etnografie), cu materiale din masivul centrai muntos (Sreclnagora), Rulgaria de nord-est, din reg. Pirin si Trän, culese de ZI. Ti|;elkova — Rojkova, L. Ralev, S. Rusakiev, I. Koev, fratii Molerov si A. Martinov, sub redaefia academicianului St. Romanski. Aceste culegeri sint deosebit de pre^ioase, deoarece in eie sint reprezentate complet prin folclorul lor diferite regiuni. O largä activitate de editare a materialelor muzi-cale o desfäsoarä Institutul de muzicä, care a publicat cintecele populare din regiunile apusene, inregistrate de V. Stoin, sub redactia lui R. Ka^arova, douä volume de cintece din Rulgaria de nord-est inregistrate de V. Stoin, P. Stefanov si I. Kamburov, sub redactia lui R. Ka^arova, El. Stoin si I. Kaciulev. In generai, in cadrul institutului se inregistreazä multe materiale muzicale noi, de cätre R. Kafarova, I. Kaciulev, El Stoin, N. Kaufman, care publicä nume-roase articole §i studii asupra folclorului muzical bulgar (cf., de exemplu, El. Stoin, HapodHume necmi Ha Cmpandateancnun npaü (Cintece populare ale regiunii Strangea), in culegerea KoMruiencua nayuna empandóte anca a encneduu/un npe3 1955 e. na E.A.H. (Expeditia stiintificá complexa a Academiei Rulgare de Stiinte din anul 1955, in regiunea Strangea) (1957) si áltele. Un bogat material confine si culegerea ManedoncKii napoduu necmi (Cintece populare macedonene) (1956) de K. Tärnusanov.
     La culegerea operelor folclorului bulgar iau parte si colectionari de folclor voluntari, nespecialisti—activifti sociali si din domeniul educati ei din toate regiunile fárii. Pentru a le da o orientare justä in muncä, Institutul Etnografie a editat in 1957 Ymmeane 3a c^oóiipane npou3eedemin na yem-Homo uapoduo meopueemeo (Indreptar pentru culegerea operelor creatiei populare orale).
    Un rol deosebit in popularizarea creatiei poetice populare intr-un cerc cìt mai larg de cititori il au diferitele volume publícate de Uniunea Scriitorilor, ca de exemplu : Tlycmama xypna dpnnoea — napodnu xyMopucmwmu necnu (Afurisita furcä de corn — cintece populare umoristice) (1952) de V. Válcev, ropo Ae, MttÜKO xaüdyuiKa (Pädure, mamä de haiduc) (1953) de D. Osinin fi I. Rurin, Jirpeo cmajioeamo, óiunoeu napodnu necnu (Copac rämuros, cintece populare de viatä) (1955) de D. Osinin, BbAsapcKU napodnu npunaanu (Povefti populare bulgare) (1954) de V. Välcev fi áltele. ín aceastä privintä, este binevenitä culegerea E^Azapcno napodno meopueemeo (Creatia populará bulgarä) (1950),
334