Dic^ionarul etimologie al lui Fr. Slawski, apärut numai la un sfert de veac dupä Dicfionarul etimologie redactat de A. Brückner, farà a-i diminua acestuia ineritele (com-parativ, Fr. Slawski considerä cä dic^ionarul lui Brückner, prin orizontul larg §tiinpfic este superior celorlalte dictionare etimologice ale limbilor slave13) prin concep|ia nouä pe care o promoveazâ, suplineçte o serie de lipsuri evidente la Brückner, explicabile, in bunä mäsurä, prin distanta in timp care le desparte. Slawski da un bogat material dialectal, se intereseazä de probleinele geografici lingvistice, stabilente data primelor atestäri, discerne ìntre cuvintele originare din vecliea slavä çi cele din limbile slave mai tîrzii etc. Totuçi dic{ionarul lui Slawski nu este lipsit de greçeli : credem astfel cà
i	s-ar pulea obiecta autorului faptul cä çi-a restrîns prea mult (pe ce criterii, nu reiese din introducere !) sfera cuvintelor discutate; regretäm astfel absenja unor cuvinte ca: blacha « piaci », blond «id.» brqz « bronz », bursztyn « chihlimbar », cel « scop », chçtny « bucuros, dispus», coraz « din ce în ce», cug «curent de aer », dogodny « comod », dolny «inferior, jos», dorobek «avere» etc.; in scliimb se acordä o atentie exageratä unor cuvinte, interjec{ii çi onomatopee14 ca: ho, hoc, hura, hola, hokus-pokus, hop,hopsa, a cäror etimologie nu pune probleme deosebite.
     Poate cä nu ar fi inutil ca in locul unor expresii mai noi §i pufin importante (de ex. esy-floresy 16 « motive în zig-zag, linie neregulatä ») sä se includa ìn dicjionar unele nume de locuri fi de persoanä (aça cum apar la Brückner çi la Vasmer, de ex.). Ar fi de dorit, ìndeosebi pentru a da o mai solidä bazä de discute, sä se insiste mai mult asupra istoriei semantice a termenilor discutaci18.
     In fine, se poate sugera autorului sä numeroteze termonii înregistraji pentru ca indicele, de care speräm cä va fi ìnsojit dicjionarul, sä poatä fi comod consultât.
     Lipsurile semnalate, unele inerente unei lucräri de proporci mari çi explicabile prin tortele de muncä — reduse totuçi — ale unui singur om, nu sînt ìn mäsurä sä mic-çoreze calitatile dic^ionarului. Prin opera sa care a stìrnit un mare interes in lumea specialiçtilor, Fr. Slawski pune ìn mina cercetätorilor un instrument de lucru cores-punzätor cu nivelul s Li in ti fic actual si oferä o bazä de piecare pentru noi studii etimologice, mai profunde.
                                                                   Floriea Dimitrcseu
Academia de Çtiinje a U.R.S.S. Institutul de slavistica.
TBopiiTe.ihHi.ifl natesi: ìt cjiiudiiickiix ji3i»iKax.
Sub redactia lui S. B. Bernstein, Moscova, 1958, 379 p.
     ìn anul 1958 a apärut la Moscova, în Editura Academiei de Çtiinte a U.R.S.S. o monografie consacrata cazului instrumental in limbile slave. Monografia este redactatä de un colectiv de cercetätori de la Institutul de slavistica al Academiei de Çtiinfe a U.R.S.S., condus de profesorul S. B. Bernstein, din care fac parte: D. S. Staniçeva, K. I. Hodova, M. A. Gadolina, L. S. Malahovskaia, A. M. Bulîghina, T. S. Tihomirova.
      In prefata inonografiei se aratä cä seccia de lingvisticä a Institutului de slavistica al Academiei de Çtiin$e a U.R.S.S. acordä o mare atentie studierii comparative-istorice
     13	Introducere, p. 2 ; în introducerea sa din anul 1952, Fr. Slawski nu si-a putut spune cuvîntul asupra excelentului dictionar al lui Vasmer (Russiches etymologisches Wörterbuch, Heidelberg), din care, ìn acel moment, nu apäruserä decìt trei fascicole; de asemenea ìn 1952 nu apäruse nici M a c h e k, Etimologicky slovnik jazyka ceskèho
i	slovenského, Praga, 1957.
      14	Vezi recenzia lui Vaillant, loc. cit., p. 120.
     16 Vezi recenzia lui Moszytìski, loc. cit., p. 4.
     16	Vezi recenzia lui Kurylowicz, loc. cit., pp. 69—70.
372