in aceastä conjuncturä, romantismul trebuia sä joace un deosebit rol in insäsi promo-varea limbii literare.
     Faptul acesta determinä pe autor sä distingä mai multe perioade ale romantismului slovac (1828—1843; 1843—1848 §i dupä anul 1848). Prima perioadä (1828—1843) se remarcä printr-o bogatä tematica istoricä pjinä de optimismul lui Jan Kollar, optimism legat mai ales de increderea sa in viitorul slavilor.
     Perioada anilor 1843—1848 este perioada avintului literar care are la bazä un program nou, program influenzai de ideile revolucionare ale §colii lui L’údovít Stúr.
      Perioada de dupä anul 1848 are douä aspecte: primul i§i gase§te manifestare in operele lui J. Botto §i Samo Chalupka, poeti care continua romantismul revolutionär al §colii §turoviene; al doilea aspect (evident mai ales dupä anul 1867) relevä un declin relativ al literaturii, declin cauzat de restabilirea §i intärirea burgheziei slovace.
      Andrej Mràz discutä raporturile existente intre slavi fi refleclarea acestor raporturi in literatura slovacä27.
      A. Mràz remarcä in acest sens scrii tori ca J. Holty, J. Kollar, P. Safarik, S. Sladkovic, J. Kalinciak, J. Botto, L’. Stúr etc.
     Articolul säu mentioneazä §i traducerile fäcute din literatura rusä de cätre P. O. Hviezdoslav (a tradus din Puskin ?i Lermontov), M. Kukuòin §i J. Jesensky.
      Julius Dolansky urmäre$te dezvoltarea realismului in literaturile slave 28 de-a lungul veacurilor, incepind cu « Cintecul oastei lui Igor », oprindu-se apoi la A. Mickiewicz íji Slowacki, la Lermontov §i Puskin, la Kollar, Safarik, Král, Stúr.
      Problema tradi(iei demoerat revolucionare a literaturilor slave constituie contribuya valoroasä a lui Redegast Parolek 29.
      Autorul insista, in special, asupra literaturii dintre anii 1848—1870. Studiul säu se bazeazä pe materialul epocii respective. R. Parolek analizeazä unele opere ale lui J. Jirásek (« Rusko a my »), Svatopluch Cech, P. Bezrüc §i aljii.
      Din lucrare desprindem in mod special influenza esteticii lui Dobroliubov si Belinski reflectatä in opera scriitorului ceh Vilém Mrgtik (este vorba de romanul „Santa Lucia” §i drama „Maryäa”).
      Andrej Melichercik, in comunicarea Cu privire la specificai oglindirii artistice in folclor30, se ocupä de douä mari probleme : prima are menirea de a ne reda un istorie al folclorului, incepind cu cele mai vechi manifestäri folcloristice ; a doua problema remarcä aceea cä obiectul folclorului este toemai oglindirea vie{ii poporului. Pentru o deplinä reu.sitä a oglindirii artistice a obiceiurilor §i vieyi poporului, este necesarä insä folosirea cit mai variata a mijloacelor de realizare artistica.
      Influenta folclorului asupra literaturii artistice reiese dar din articolul lui Artùr Závodsky, Despre raportul reciproc dintre folclor fi literaturà la Petre Bezrùc31. A. Závodsky relevä aici rolul folclorului in opera lui I. Bezrùc, precum $i influenta pe care au avut-o alte opere ale altor scriitori in creala lui.
      Influenza folclorului in opera lui P. Bezrùc isi gäseste räsunet in « Cintecele Sile-zieneo, scrise in 1899 sau in poezia inchinata haiducului Ondràg. Influenza altor autori n opera lui Bezrùè se remarcä mai ales in baladele s§Je (este vorba de influenza lui J. Neruda §i V. Halek).
27	Üloha medzislovanskyck vzt'ahov vo vyvine noviej slovenskej literatùry, pp. 345 — 356.
28	K otdzce vzniku a (.yvoje realismu v slovanskych literaturdch, pp. 357 — 371.
29	K otdzce revoluené demokratickych tradic v slovanskych literaturdch, pp. 373—3.88.
  30	K problematike specificnosti umeleckého obrazu vo folklore, pp. 389 — 401.
    31	Ke vzdjemnému vztahu lidové a kniird slovesnosti zvlaSte u Petra Bezruce, pp. 403 — 418.
360