Astfel, se ftie cà Chirii a scris despre disputele avute cu hazarii, a compus « Sermo declamatorius ». Metodie a scris de asemenea destul de mult.
     Sub titlul Documentele scrise pe coajà de mesteacàn din sàpàturile anului 1955 (II, 217—244), Y. I. Borkovski oferà un studiu sistematic al sinlaxei acestor documente.
     E. Granstrem (Despre pregàtirea unui eatalog generai al manuseriselor slave,
II,	397—418) pune problema bibliografierii tuturor manuscriselor slave. Fàrà aceasta nu se pot reedita monumentele de li ruba, nu se pot pregati editii critice care presupun cunoaf -terea tuturor cópiilor. Autoarea aratà punctele pe care trebuie sa le contimi o descriere sumarà a manuscriselor. O asemenea lucrare nu poate fi dusà la indeplinire de o singurà persoana, ci de un colectiv de cercetatori.
      Mai putin loc a fost acordat tn cele trei volume limbilor literare slave. Acad. Y. V. Vinogradov, in Problemele generale ale studierii limbii literaturii artistice in epoca sovietica (II, 5—57), face un istorie al dezvoltarii teoriilor fi cercetàrii limbii literare ruse in perioada sovietica. Cercetàtorii sovietici ai limbii literare au rezolvat multe probleme spinoase, au emis o serie de teorii in cea mai mare parte juste, dar mai trebuie fàcut mult in directia adincirii fi sistematizarii studiilor de limbàliterarà. Trebuie studiata sintagma, carereste notiimea de bazà a sintaxei stilistice. Cercetarea limbii literaturii artistice trebuie sà se efectueze pe linia rezolvàrii urmàtoarelor antinomii : limba literaturii artistice si limba literarà, limba scriitorului si stilul aceluiafi scriitor, limitele studierii lingvistice ale limbii si stilului literaturii, spre deosebire de analiza literarà a acestora, studierea descriptivà a limbii scriitorului (lexic, gramaticà) fi studierea ei funcfional-stilisticà fi estetica, deosebirile metodologice in sarcinile fi principiile studierii limbii fi stilului operei literare, pe de o parte, fi a limbii fi stilului scriitorului, pe de alta parte etc.
      O atentie deosebità a fost acordatà la congres raporturilor dintre literaturile slave. I. Badalié, in articolul sàu Pufkin Inliteratura croatà (II, 316—354), aratà cà, mai ales in timpul renasterii literare, Pufkin a fost tradus intens fi a fost considerai model de creatie literarà. Sub influenza lui Pufkin au scris: Stanko Vraz, Dimitrie Demeter, Mirko Bogovic fi al{,ii.
      O	serie de probleme importante sìnt tratate in lucrarea lui E. Winter, Iluminismul in istoria literaturilor slave (III, 282 — 293). Iluminismul se situeaza ìntre baroc fi romantism fi se dezvoltà in perioada manufacturii. Dezvoltarea pie^ei comune conditioneazà aparijia patriotismului in literaturà. Iluminismul rus fi ceh au influentat puternic dezvoltarea iluminismului la alte popoare slave.
      0.	A. Derjavina (Poveslirile despre femei fi vicleniile lor in culegerile de facefii poloneze fi rusesti din sec. al XVII-lea, II, 273 — 307), studiazà un aspect al legàturilor literare ruso-polone; F. I. poloni (Ivan Vifenski fi Maxim Grek, III, 294—315) scoate in evidenza influente pe care a exercitat-o publicistul rus Maxim Grek asupra scriitorului ucrainean Ivan Vifenski (1550—1620); A. V. Florovski (Influente ceke in istoria dezvoltarii literare ruse, III, 211 — 251) arata inriurirea pe-care au avut-o unele monumente literare cehe asupra literaturii ruse, ucrainene fi bieloruse; studiul lui V. N. Peref, Patericonul chievlean al Minàstirii Pecerskaia in traducere polonezà si ucraineanà (III, 174—210)1 se ocupà de modificàrile aduse acestei opere in legàturà cu evolutia cerintelor sociale; F. V. Mares (Cel mai vechi monument de prozoc[ie metrica slava, II, 308—315) analizeaza un vers slav vechi in hexametru tradus din grecefte..
      O	serie de lucràri prezentate la Congresul slaviftilor de la Moscova se ocupà de probleme legate de diferite literaturi slave.
      Slavistul polonez K. Budzyk, in studiul sàu Problema periodizàrii istoriei literaturii polone vechi (I, 243—263), propune o nouà periodizare a acestei literaturi. Noile cercetàri
     1	Studiul a fost pregàtit pentru tipar de V. P. Adrianova-Perej..
23 — c. 830
353