etimologii §i, deci, interesat sà meargà pe urmele informaZiei autorului respectiv, prezentarea surselor folosite este de cea mai mare importanza. In aceastà privintà i se poate obiecta lui Brückner cà in dicZionarul sSu nu figureaza indicatii bibliografice In interiorul articolelor §i nici màcar la inceputul volumului nu exista o listà generala a lucràrilor utilizate. Explicatia cà dictionarul lui Brückner ar fi popular nu poate justifica absenta bibliografiei pentru cà totu^i un dicZionar etimologie se adreseazà in primul rind cercetàtorilor. DicZionarul lui Slawski are, din contrà, meritul de a furniza la fiecare artieoi in parte, cu deosebità atenjie, toate indicaZiile bibliografice necesare. In afarà de aceasta, primul volum se deschide cu o listà bibliográfica extrem de bogatà (cuprinde 217 titluri) la care se dà un supliment in caietul al 6-lea (aici sìnt incluse incà 99 de titluri). In voi. I bibliografia cuprinde lucràrile de lingvisticà apàrute aproximativ pinà in 1951 iar in voi. II, pe lìngà unele studii mai vechi, se adaugà lucràrile noi apàrute plnà in 1958 in domeniul dialectologiei, al dicZiona-relor etimologice sau generale sau al lucràrilor de ordin mai generai cum ar fi acelea ale lui Kurylowicz, Lehr-Splawiñski, Otrgbski etc. In plus, In cursul dictionarului, Fr. Slawski apeleazà sporadic §i la alte lucràri pe care nu le-a citat in bibliografie. Bogata bibliografie a lucràrii, Zinutà la zi, contribuie in mod substanjial la ame-liorarea calitàZii dicZionarului §i la stabilirea pe o bazà §tiintificà cit mai solidà a eti-mologiilor. Cum opereazà Fr. Slawski cu materialul lexicografic adunat? Mai inainte de a da un ràspuns la aceastà intrebare trebuie sà facem o observatie de ordin generai care este in acetati timp ?i o criticà: dicZionarul pe care il discutàm nu este un dicZionar etimologie al intregului lexic al limbii poloneze. Aici sìnt ìnregistrate indeosebi cuvintele cunoscute limbii polone literare contemporane, din care insà s-au eliminai termenii tehnici, cuvintele argotice ¡ji o serie de arliaisme §i regionalisme (Totu?i arhaismele ?i dialectalismele ne intimpinà deseori in dictionarul lui Slawski ca material ajutàtor, de ex. la termenul halabarda se dau fórmele vechi: sec XV helbart, sec. XVI —XVIII halabart, halabarta, alabart, iar la cuvintul fiolek « violetà » se noteazà fórmele dialectale chwialek, chfijalek, fijalka. Uneori, cìnd etimologia unui cuvint vechi sau dialectal pre-zintà un Ínteres deosebit, acestuia i se consacra un artieoi independent, de ex.: gumno «hambar» sau adv. haj « acolo»). Din nefericire, lipsesc insà din dicZionar o serie de termeni comuni, obi§nuiZ¡ in limba literarà. Iatà care este structura unui artieoi din dicZionarul lui Slawski, lucrat pe baza prin-cipiilor metodei istorico-comparative : titlul articolului este urmat imediat, de$i nu in toate cazurile, de notarea sensului. Acesta se dà de obicei in limba polonà, dar uneori se adaugà termenul corespunzàtor din limba latinà (de ex.: dobry «o wartosci pozytywnej, bonus» sau czas « tempus »). Sint inregistrate apoi, pe lingà fórmele regionale ale termenului de bazà, cuvintele a?a-numite « praslowa », adicà cuvintele comune citorva limbi slave (cel mai adesea chiar generai sl^ve) (de ex. « poi. kamasze, ceh. gamaie, kamase, slovac. gamaie, kamase, kamasne, dial, kamasle, luzacian de nord gamasa, rus. gamd'si, ucr. hamdéa, ucr. apus. gamdSa, bielorus. hamds, srb. karnàse, gamaie, sloven. kamase, big. gamdsi). Prin notarea aeestor corespondenZe se dà o imagine de ansamblu asupra ràs-pindirii cuvintului respectiv in domeniul slav. Cìnd este cazul, Fr. Slawski furnizeazà indicaZii asupra limbilor care au imprumutat din limba polonà cuvintul discutat de ex.: poi. kamasze s-a difuzat in rus. kamdsi, ucr. ràs. kamdsi, lit. kamàsas). Mai departe autorul stabilente corespondenZele cu celelalte limbi indo-europene, oprindu-se cu pre-dilecZie asupra limbilor mai apropíate de polonà, ca limbile baltice §i germanice. De ex.: pol. czerpac «asàpa»