oSrJi sau periodice, dintre care únele se pot gàsi numai in marile biblioteci. Pentru toti ace?tia, noul repertoriu bibliografie oferà o rapidà §i bogatà informale. Dacà se recurge la el chiar in cazul stabilirii unui detaliu despre Botev sau Karavelov, nu mai vorbim de posibilitadle de informare pentru alji luptàtori din vremea renajterii. SS luàm un nume la intimplare — de exemplu activitatea lui Marko D. Balabanov (pina la 1877). Cerce-tàtorul va recurge la una din enciclopedii — invechite §i grefit informate — sau la un tratat de istoria Bulgariei unde nu va gàsi prea mult. Din repertoriu, in afara datelor biografice, se pot scoate imediat urmàtoarele informaci : 1) Lista tuturor lucràrilor §i a traducerilor pe care le-a publicat; 2) Felul in care au fost recenzate in ziare; 3) Pozifia politica a autorului §i orientarea politica a acelor ziare; 4) Aria de raspindire a acestora etc. ; 5) Lista celor cìteva zeci de articole pe care le-a publicat in diferite ziare, chiar dacà le-a semnat cu pseudonim, cu iniziale sau de loc; 6) Temele pe care le trateazà; 7) Ideile pe care le susine $i pozitia sa in diferite probleme etc. Nu mai vorbim de numerosi autori bulgari, in special de numàrul mare de invà^àtori, care luptau prin scris prin diferite ziare iji pe care zadarnic i-am cauta in enciclopedii. Nu mai insistàm de asemenea asupra cores-pondenjelor publícate In ziare §i care sint puse acum in mod sistematic la indemina cerce-tàtorilor, care §tiu ce anume trebuie sà caute ìntr-un periodic §i in care anume.
     Ceea ce ne surprinde la o asemenea uria§à lucrare este, in primul rind, faptul cà nu s-a recurs la ajutorul unui colectiv de specialisti, de existenja càrora nu ne indoim la un institut de prim rang ca Biblioteca Nationalà «Vasil Kolarov ». In acest caz lucrarea ar fi apàrut cu mult mai repede. Probabil cà asa se va proceda la cel de al doilea volum pe care autorul 11 anunfà In introducerea repertoriului. Dupà pàrerea noastrà, aceasta ar fi putut imbunàtàti lucrarea, care are o serie de lipsuri semnalate de altfel in prefajà chiar de autor, cu o caracteristicà modestie.
     Planul lucràrii, adica prelucrarea materialului bibliografie §i sistemul originai la care au recurs Maniu Stoianov si redactorul acestui repertoriu analitic, profesorul Ale-xandru Burmov, ni se pare cel mai potrivit pentru perioada rena^terii bulgare. Este ade-vàrat cà lucrarea are o serio de scàpàri, unele din eie surprinzàtoare. Numai la publica-tule ce au apàrut In Romlnia lipsesc: A. De§u, Plingerile lui Andrei Desu eàtre Adunarea Legislativa cerind restituirea in drepturile sale politice fi civile, Bucure§ti, 1872 (precum §i edijia mai veche), Testamentul lui P. Beron sau al lui T. Iovcev, Apezàmintul coloniilor bulgare din Basarabia, publicat la Ia$i in 1858 §.a. De asemenea, desi opera lui L. Karavelov ocupà titlurile de la numerele 3396—4446, lipsesc de aci circa 100 de articole §i corespondenje care au apàrut In ziarele sìrbeijti §i mai ales ruse§ti (perioada 1860—1869) §i publícate In anul 1958 de academicianul M. Dimitrov.
      Ar fi fost bine ca titlurile grece?ti, ìndeosebi cele foarte lungi, de exemplu Nr. 6708, 6709, 6710 5.a. insolite de note ce reprezintà sute de cuvinte, sà fie neapàrat traduse. Aceasta cu atit mai mult, cu cit la unele càrji sau publicajii nu se poate deosebi nici anul §i nici locul aparijiei.
     Autorul nu e consecvent In privinja manuscriselor, aràtind cà, a?a cum e firesc, eie nu sìnt incluse in repertoriul càrjilor. Totu§i, se admite o excepjie pentru «cele mai importante » manuscrise §i In aceastà categorie intra aproape 100. Dat fiind cà manierisele sint doar enumerate §i deci ocupà spajiu cu totul restrlns, dat fiind caracterul cu totul special al acestei lucràri §i dat fiind cà « exceptia » prívente 100 de manuscrise, ar fi fost cazul sà fie date tóate, màrind §i mai mult valoarea repertoriului. De altfel, dupà unele inregistràri ale repertoriului, nici nu §tim dacà unele manuscrise existà in biblioteca, au existat In generai vreodatà, sau este vorba doar de anume probabilitàti. Astfel la Nr. 5892, sub numele lui Panaret Ra§ev se noteaza textual: « Dupà un anunj din ziarul „Svoboda" I, p. 49, p. 390,11 noiembrie 1870, Ra?ev ar fi vrut sà tipàreascà un « Dicjionar slavo-grec ». Cititorul ràmlne nelàmurit: a fàcut Ra?ev sau nu sus-numitul dicjionar, 1-a fàcut dar nu
392