Càminarul Sava este una dintre figurile importante ale miscàriì anului 1821 si de aceea figura lui apare in toate lucràrile tratìnd aceastà problema 12. Liprandi, care cercetase indeaproape activitatea capilor miscàrii din 1821, bazìndu-si studiile pe numeroase màrturii scrise si orale ale participantilor la ràscoalà, vorbeste despre Sava si uciderea lui in felul urmàtor : « moartea datorità tot tràdàrii (ca §i cea a lui Tudor) a cunoscutului §i mai inainte, iar in timpul Eteriei a f oarte viteazului Bim-basa Sava, bulgar de origine...» 13.
    Francezul F. G. Lauren$on, care a petrecut 12 ani in Tara Romineascà §i fusese martor ocular al ràscoalei din 1821, serie despre Sava, in cadrul celor citeva portrete pe care le face eroilor ràscoalei : « Sava avea o fizionomie destul de plàcutà... Se spunea cà e foarte viteaz si avea caracter. De altminteri, era foarte iubit de ai sài si se bucura de toatà ìncrederea lor »14.
    Popularitatea lui Sava in Bulgaria, indeosebi, era foarte mare. Nenumàrate sint poeziile populare care cìntà faptele de arme ale lui :
« Sava si Ghencea, doi frati,
Doi frafi din Sliven » 15.
    De aceea, indatà ce s-a ràspindit vestea ìnceperii ràscoalei in Jara Romineascà, multi bulgari au trecut Dunàrea sà lupte la noi. Izvoare autentice ale participantilor la « zaverà » atestà acest fapt. A§a, de pildà, tatàl scriitorului bulgar Kisimov, contemporan cu evenimentele anului 1821, poveste§te cà « voluntarii pentru ràscoala din Tara Romineascà erau strinai de càtre Ipsilanti si Sava. Pedestrasilor li se dàdea cite 50 de grosi iar càlàrasilor cìte 100 ». Si Kisimov adaugà : « Mul^i bulgari, pe atunci calfe in Rusciuc, fug in Tara Romineascà si se inscriu « askeri » (ostasi) la Bimbasa Sava », fiindcà in « asker-ul» lui erau « toti flàcàii nostri » 16.
    Legàtura zavergiilor din Sliven, unde era o fabricà turceascà de munitii, cu comitetul centrai eterist din Odesa, cu cei din Rominia sau din alte ora§e ale Bulgariei, se fàcea prin scrisori puse pe copitele cailor « kiragiilor » (càràu-silor)17, care mergeau cu màrfuri de la noi in Bulgaria §i invers. ìntre 1817 —
1820,	in districtul Tìrnovo §i orajul Sliven activaserà agenti e ter isti din Odesa, intre care ìnvà^àtorul Gheorghe Para§kevov, fiul lui Para§chev Boiagiolu, §eful ostasilor din Sliven care luptaserà in 1810 la Batin18. Ràscoala trebuia sà se pregàteascà de càtre comitete locale numite eforii prin stringere de mij-loace materiale 19. Pentru a nu da de bànuit, agenti eteriei se angajau ca invà^àtori (dascàli) in comune.
    Istoricul bulgar S. Tabakov caracterizeazà atitudinea lui Sava si a lui Tudor Vladimirescu fa^à de Ipsilanti nu ca o tràdare, ci ca o reactie naturala
     12	Cf. Hurmuzaki, X, Bibliografia.
    13	Liprandi, apud V. Ciobanu, op. cit., p. 120.
     14	F. G. Laurençon, Nouvelles observations sur la Valachie, sur ses productions, son commerce, les moeurs et costumes des habitants, Paris, 1822, p. 115.
     15	S. T a b a k o v, op. cit., p. 78. Ecoul ràscoalei din 1821 în poezia popularâ bulgara formeazâ tema unui ait studiu, în pregâtire.
     16	P. Kisimov, Moume cnoMenu, II, p. 64; S. Tabakov, op. cit., II, p. 76. Un document din 1822 publicat de I. C. Filiti (Citeva documente politice muntene de la 1821, « Arhivele Olteniei », X, 1931, martie—iunie, p. 253) spune: «Sa se desfiin^eze corpul arnâutilor, cei cu meserii sà intre în isnafurile târii...» fapt ce confirma cele de mai sus.
     17	S. Tabakov, op. cit., p. 62.
      18	Ibidem.
      19	Ibidem, p. 63.
16 — c. 330
241