VII. CRONICA SESIUNEA COMUNÂ A ISTORICILOR ROMÎN1 SI SOVIETICI DE LA CHISINÀU Ìntre 27—29 noiembrie 1958 a avut loc la Chiçinâu sesiunea çtiinjificâ a Institutului de istorie al Filialei Moldoveneçti a Academiei de Çtiiufe a U.R.S.S., inchinata studierii raporturilor romino-ruso-ucrainene. Aceeasi tema a con-stituit — dupa cum se çtie — çi obiectul unei sesiuni a Academiei R.P.R. in luna iunie 1958, la Rucureçti. Legâturile stabilite aci între istoricii romìni çi sovietici au fost întârite cu prilejul sesiunii de la Chisinau, la care au participât istorici din Chisinàu, Moscova, Kiev, Odesa, Rucureçti çi Iasi. La sesiune au fost prezentate peste 30 de referate çi comunicâri in care s-au tratat problème de istorie medie, moderna çi contemporanâ. în domeniul istoriei medii, cu deosebit interes a fost urmâritâ comuni-carea cunoscutului istorie sovietic L.V. Cerepnin, doctor in çtiintele istorice, intitulatà: Din istorimi glndirii sociale in Rusia si Moldova la sfìrsilul vcuculili al XV-lea si inceputul celui de al XVI-lea. Folosind pe larg metoda comparata In istorie çi tinind seama de faptul cà procesul istorie genereaza forme ideolo-gice çi are trâsâturi comune pe arii geografice mai largi, autorul a facut o pâtrunzâtoare analizâ a letopise^elor ruse çi a cronicelor moldovene de la sfìr-çitul sec. al XV-lea — inceputul sec. al XVI-lea. El a reliefat aspectele ideologie comune ale celor douà feluri de izvoare — aspecte determinate nu atit de influente reciproce, cit mai aies de dezvoltarea paralelà a procesului istorie in cele doua tari. Autorul acestor rinduri a prezentat de asemenea o problema de istorie comparati: Elemenlele comune de civilizatie feudalci in Tarile Romine si Rusia (Procesul legarii de glie a laranilor la sfirsilul secolului al XVI-lea). In comunicare s-a subliniat câ, deçi se aflau in conditii istorice diferite de alte Jari, situate la rasàrit de Elba, Tarile Romîne au cunoscut, din punct de vedere al istoriei relatiilor agrare, o situale similara celei a Jarilor din aceasta parte a Europei. Studiul comparai al situatici din Jara Romîneascâ çi Rusia, ca çi al açezâmintelor legislative de la sfîrçitul sec. al XVI-lea din cele doua {.ari a scos in relief ideea cà politica feudalilor fata de granii dependenti, restrin-gerea treptatâ a dreptului de stràmutare al Jâranilor a dus in Tara Romîneascâ, ca çi in alte jàri din râsâritul Europei çi in Rusia, la legarea de glie a ^âranilor, la inrautatirea condijiilor de viaja a acestora. Un important studiu a prezentat N. A. Moliov, director adjunct al Institutului de istorie al Filialei Moldoveneçti a Academiei de Çtiin^e a U.R.S.S. Studiul, intitulât Etapele de bazà si formele legalurilor moldo-ruso-ucrainene in veacurile XV—XVIII, este o incercare de periodizare a legaturilor moldo- 26* 403