în predoslovie la Viala lumii câ limba romîneascâ e capabilâ de poezie si câ se pot serie versuri nu numai de 13 silabe, ci si de 9 sau 7 silabe : « stihurile acestea ce scriu într-aceastâ cârtulie au 13 silabe, iarâ sa pot si în 9 §i çapte a Iface... » în consecinfâ se poate sa fi încercat çi versul de 7 silabe în spirit popular, cum a încercat, de altfel, si pe cel de 14 silabe.
    Tinînd seama de relatiile Moldovei si aie lui Mirón Costin personal cu Polonia §i eu membrii familiei Potocki, în sec. XVII-lea, cum §i de apropierile literare de tematica, versificate si stil, putem emite ipoteza câ M. Costin este autorul Stihurilor omului strein. Fârâ îndoialâ, e o simplâ ipotezâ. în orice caz, existâ contingente între spiritul lui M. Costin si versurile respective. Similitudinea de idei si forme, ca §i introducerea lui Potocki în stihuri, îndreptâfesc aceastâ ipotezâ. Nu vedem posibilitatea realizârii acestor versuri de altcineva si în altà perioadâ. în fond, e vorba de o creatie poeticâ cultâ, care poartâ semnele momentului si într-o mâsurâ aie scrisului lui M. Costin.
★
*	*
    în anul 1948, etnograful polon Sebastian Flizak, sub titlul Piesit ru-muñska o Potockim 22, atrâgea atentia câ pe teritoriul romînesc a circulât (si poate mai circula) un cîntec « despre pan Potocki ». A aflat çtirea de la prof, polon Mikotaj Bazaluk, originar din Olszanica, regiunea Stanislavov, care din 1914 a profesat la liceul de la Vijnifa pe Ceremus în Bucovina, lîngâ Kuty. Dupâ primul râzboi mondial, Vijnita, a intrat sub adminístrate romîneascâ, iar profesorul M. Bazaluk a fost mutât la Turnu Mâgurele. Aci, la Turnu Mâgu-rele, Bazaluk a aflat de exisLenta unui cîntec despre Potocki («despre pan Potocki »), care s-ar fi cîntat prin Dobrogea 23.
     Sâ fie vreo legâturâ între acest cîntec §i Stihurile omului strein? E greu de dat un râspuns précis. Relatarea de mai sus, totuçi e interesantâ în sensul existenfei unui cîntec despre Potocki. E de presupus câ în tara noastrâ cîntece despre Potocki n-au putut sâ fie mai multe, fiindcâ n-aveau un suport social si istorie. De aceea, probabil câ Stihurile omului strein sau o parte din ele, avînd caracterul unui cîntec de înstreinare, au putut deveni un « cîntec de lume » de structura si circuiate cvasi-popularâ, ca cele cunoscute din Anton Pann. In mediu strict popular nu çtim sâ se fi înregistrat vreodatâ un cîntec despre Potocki. Un cîntec despre Potocki n-a putut avea circulatie în másele populare, pentru câ figura eroului era a unui strâin necunoscut, iar daeâ în variantâ se mai vorbea de isprâvile « comandirului » împotriva ostasilor eazaei si a maselor populare ucrainene, eu atît mai mult figura « panului » polon nu trezea Ínteres si simpatie, cum n-a trezit simpatie figura nici unui boier exploa-tator romîn. Cele mai frumoase cîntece, balade populare, sînt acelea în care eroii reprezintâ nâzuintele maselor populare, suferâ în numele lor §i luptâ pentru a râzbuna oprobriul si împilarea acestora de câtre stâpîni. Cînd uneori s-au
     22	Sebastian Flizak, in Prace i materialy etnograficzne, tom VII, Lublin, 1948 — 1949, p. 382.
     23	La Turnu Mägurele Bazaluk s-a imprietenit cu un Sechejeanu, care i-a propus odatä o cälätorie in Dobrogea, la o cuno$tintä despre care Secheijeanu spunea (citez textul polon amestecat cu expresii rominesti): « Domnule, N.N. ma dobre wina i umie spiewa6 pi^kne piosenki. B^dzie nam u niego wesolo, bedziemy z nim ipiewac despre pan Potocki». In traducere: «Domnule, cutare are vin bun §i §tie frumoase cintece. Vom petrece bine acolo, o sä cintäm cu el despre pan Potocki » (Sebastian Flizak, op. cit., p. 382).
194