al treilea ji mai ales revista «Dzwignia», fondatà in anul 1926. „«Dzwignia»
—	pirghia — scria Vladimir Maiakovski in articolele sale despre Polonia — este titlul unei reviste poloneze de stìnga. Ea este cea mai apropiatà de pozi-tiile noastre... Lupta impotriva clasicismului stràin, ìnvechit, pentru o literatura §i o cultura polonà tinàrà §i vie, de stinga §>i revolucionará — iatà una din sarcinile revistei « Dzwignia »” 5.
    Inrudità cu revista « Dzwignia », prin orientarea ei politico-ideologica, era §>i revista « Miesigcznik Literacki» care a inceput sa apara in anul 1929 sub redacta lui A. Wat. Aceastà revistà ducea o propaganda intensa pentru literatura proletarà polonà, publica §tiri despre realizàrile culturale din Uniunea Sovietica, si càuta sà sprijine pe scriitorii proletari incepàtori. In atentia acestei reviste stàteau de asemenea §i probleme privitoare la situala interna^ionalà, ca si cele de domeniul politicii interne; ea urmàrea demascarea ideologici fasciste in literaturà §i oferea cititorilor o larga informare despre miscarea proletarà pe plan internacional.
     ín deceniul al treilea locul centrai in dezvoltarea literaturii proletare il ocupa poezia. Glasul poeziei devine pentru scriitorii proletari o armà de luptà pentru afirmarea idealurilor democratice. Totodatà ei militeazà pentru o creale poeticà nouà in forma ei, accesibilà maselor populare. Desigur cà atunci cìnd caracterizàm in liniile ei generale literatura proletarà in deceniul al treilea, uu trebuie ìnsà sà trecem cu vederea faptul cà ea mai plàtea ìncà tribut forma-lismului, estetismului §i cà legile de dezvoltare ale societàtii nu erau intot-deauna just ìntelese de scriitori.
    Pentru militi scriitori polonezi din acea vreme, drumul càtre literatura proletarà a fost lung si cu procese complicate. Ceea ce ìi unea ìnsà pe toji era dorin^a de a in^elege mersul dezvoltàrii istorice a societàri, de a-i cunoaste fortele motrice, precum si dorinta de a-§i insu§i noile forme artistice de oglindire a realitàtii. Acesta a fost drumul unor scriitori ca B. lasieñski, \V1. Broniewski, St. R. Dobrowolski, L. Szenwald si multi altii.
     Bruno lasieñski i§i dedicà prima sa lucrare, poemul Piesií o (¡lodzie (Cintecul foamei) (1922) revolutiei socialiste ruse. Dupà màrturisirea autorului, poemul reprezintà prima lucrare din literatura polonà de dupà ràzboi, care « cintà revolutia socialà si zorii ce s-au ivit la ràsàrit »6. Dar trebuie spus totodatà cà tinàrul poet era ìncà departe de a da concluzii juste §i in opera sa gàsim numeroase confuzii ideologice.
     Mai tirziu lasieñski isi va aminti de aceastà perioadà si va serie : « ràmà-sifele neindepàrtate ìncà ale idealismului mie burghez, ca niste ghete care nu-mi erau pe màsurà, mà impiedicau sà fac pasul hotàrìtor »7.
    Si	in creala din acesti ani a lui St. R. Dobrowolski gàsim multe elemente abstracte si conventionale. Iar opera lui L. Szenwald este pàtrunsà de un suflu spontan, anarhic, de ràzvràtire ca de exemplu, poeziile «Varsovia», « Ràscoala » — 1925, « Casa » — 1926, « Cintecul distrugàtorilor » — 1927. Nici Wl. Broniewski n-a fost consecvent in creatia sa. Lipsa de incredere in fortele proprii, dezamàgirea in via^à iatà nótele dominante ale unor poezii cuprinse in primele sale culegeri poetice: Wiatraki (Morite de vint), Dymy nad miastem
     6 V. V. Maiakowski, Ilomoe coópanue cominenuU, Moscova, 1941, v. 7. p. 431.
     6	Vezi prefa^a lui A. Berzinla: Bpyno il cene k n fi, H:ì6pauiihie npouaee-Senun e 2, yx moMax, Moscova, 1957, voi. I, p. 4.
     7	Ibidem.
160