In fine, trebuie menzionata metoda analiticä utilizata de Siawski in alcätuirea ai'ticolelor : autorul da etimologia fiecärui cuvint in parte §i se pare cä aceastä metodä este preferabilä aceleia de strìngere a tuturor cuvintelor obtinute de la acelasi radical într-un singur artieoi, pe familii deci.
     Derivatelor li se acorda in dictionarul lui Slawski un spatiu relativ redus. Acesta ar fi un motiv pentru care criteriile de alegere a derivatelor sä fie foarte stricte. în intro-ducere autorul recunoaste cä alegerea derivatelor este mai mult sau mai putin subiectivà, dar cä s-a condus dupä trei principii: virsta derivatului, sfera lui de întrebuinjare §i interesul prezentat de formala respectivä. Dacä in general criteriile amintite sint res-pectate, tratarea derivatelor dä naçtere la un alt gen de probleme. Astfel, dacä putem fi de acord cu autorul cind inglobeazä verbul cenic la subst. cena (pentru cä se päs-treazä sensul: cena «pre{» §i cenic «a prefui, a valora »), sîntem indreptätifi sä fim surprinçi cind calówac « a säruta, a imbruma » este trecut sub caly « întreg ». In alte cazuri, färä a fi însâ vorba de un dérivât, Slawski da sub titluri deosebite, forme aie aceluiaçi cuvînt: bye (a fi), jestem (pers. 1 ind. prezent), bçde (forma de viitor a ace-luiaçi verb). Al teori Slawski procedeazä insä bine, de ex. cind separä substantivul bitwa « luptâ » de verbul bic « a bäte » (in Brückner, bittva este trecutä ca o simplä formä a lui bid).
     Probleme deosebite pun §i neologismele fatä de care autorul, mai aies in primele caiete, a avut o atitudine mult prea selectivä. în criticile aduse dictionarului lui Slawski s-a insistât in mod deosebit11 asupra absen|ei unor termeni ca agrest « agriçe, coacäze », aloes « sabur », armata « tun », aksamit « catifea », bandera « pavilion », imprumuturi care dateazä incä din sec. al XVIII-lea. Cum insä dicZionarul lui Slawski apare in caiete inainte de a se reuni in volum §i autorul profita de criticile aduse, luind in considerale observable fäcute in legäturä cu contingentul slab de neologisme prezent in dictionarul säu, in ultimele caiete pot fi semnalate mult mai rar lipsuri ca cele de mai sus (totusi, de ex. remareäm in ultimul caiet absen^a unor termeni de tipul: ka.det, kabaret, kadryl, kabina).
     Pentru a ne putea da seama în mod concret in ce mäsurä Dictionarul etimologie al lui Fr. Slawski a depâçit dictionarul similar al lui Brückner, vom spicui citeva exemple:
     Astfel, dacä la cuvîntul jezioro « lac » Brückner citeazä numai formele lit. eieras çi prus. azaran, Slawski imbogä{e§te mult lista cu forme din alte limbi slave: ceh jezero, slovac. jazero, luzacian de jos jazor, dial, jazoro, vechi jezoro, luzacian de nord jëzor, jëzor, rus àzèro, dial, ózer, ezero, lezero, ucr. ozero, bielorus. vózera, srb. jëzero, slo-venâ jêzero, jezêro, dial, jézer, jezera, big. ézero, v. si. jezero, rar jezen. (I se poate obiecta însâ lui Slawski cä, atunci cînd citeazä forme dialectale nu precizeazä despre care dialect anume este vorba). Etimologia cuvîntului hurt « vînzare sau cumpärare en-gros », tratatä simplu de Brückner (« din germ. Hürde, Schafhürde » vechi hurt, despre «locul de noapte pentru oi»), apare mult precizatä la Slawski: «din medio-germ. de sus hurt, medio germ. hurt, hört, azi germ. Hürde « îngrâditurâ împletitâ pentru oi (tare) », hürden «a mina oile la tare»—înrudit din vechime cu cuvintele germ. v. pr. korto «crîng, pädure împrejmuitâ » Trautmann BSW 146). Primul sens «îngrâditurâ împletitâ pentru
oi	»> (abstract) « averea (cuiva) cireadä, turmä » (comparä cu evolutia sensului cuvîntului bydlo « turmä »> « în general, tot impreunä»). Discutarea cuvîntului este insolita de o bibliografie amänuntitä: cf. Karlowicz SWO 219, Malinowski Rozprawy XVII 67 — 68, Korbut PF IV 503, Berneker SEW 379, Brückner SE 174, Vasmer REW 322 ». Tot pe linia precizärii etimologiei se poate compara cuvîntul kaplica « bisericä micä » în cele douä dictionare. Brückner Î1 derivä din lat. capella prin intermediul ceh. kapla, kaple çi
     11	Vezi de exemplu recenzia lui Kurylowicz, loc. cit., p. 67.
370