kal'én — «un genunchi », cf. lit. ko-tcho; adnd s'eim'eanà — « o sàraìntà », cf. lit. céMH ; tavàr’ic’iâ m'âsâ — « carne de vita», cf. lit. mhco ; adnà slàda — « o cireada », cf. lit. cTano ; mata z’érklâ — « oglinda mea », cf. lit. aópKaJio §.a.
    Genul neutra §i-l pastreazà solid substantive ca iaicó — « ou », z’Çarnô — « bob de cereala », yn’e'zdó — « cuib » §.a., probabil, datorita faptului ca desinenza -o, fiind sub accent, se rosteste ca [o]. în silabele posttonice desinenza -o coincide in rostire cu desinenza -a, specifica substantivelor feminine, ceea ce va fi §i contribuii la atragerea unor substantive, alta data neutre, la genul féminin 50 bis.
    Substantivului Kpmibijó — « cerdac » ii corespunde la Socolinti krgl'éc
—	cu acelaçi inteles, dar de genul masculin. în Socolinti kl’asâ — « clasa », cf. lit. KJiacc, trebuie vazut un ìmprumut din limba romìnà.
    La declinarea I este de notât prezen^a desinentei cazuale -y, respectiv -i nu numai la genitiv singular, ci si la dativ, de ex.: x'~'st’^an[ij\ — «spre perete».
    în declinarea a Il-a se constata o folosire mai larga decit in limba literara a desinentei -u la prepozi^ionalul singular : na'~'kryl'cu — « in cerdac », ii'~'st'ubÇaiù — « in stup » 51, u^vym’u — « in uger », u^kluiiì — « la Cluj », na^nrilkii — « la Mitoc » s.a.
    Totusi, la Socolin^i am notât u^y/óz’e* — « in ochi » §i u^ról’e* — « ìn gurâ » — in loc de formele açteptate, cu -Û ca in limba literara §i in majoritatea graiurilor ruse meridionale. Forma cu -e pentru locativul cu prepozi^ia v este consemnatâ de A. A. Sahmatov intr-o localitate din fostul judet Oriol 52.
    Cel mai interesant fenomen dintre cele notate ìn legatura cu declinarea substantivelor la plural este, dupa pârerea noastrâ, extinderea procedeului de formare a genitivului plural deci, a Il-a în -ov çi asupra multor substantive de deci. I. Acest fapt îl socotim un indichi de ducere mai departe a procesului de unificare a paradigmelor la plural, început acum mai bine de un mileniu 53. lata cîteva exemple :
      Limba literara	graiul de la Socolinti
MCTJià	cf.	m’eHld, gen. pl. — m’e'llóu — « mâtura » ;
njiáTfee,	cf. plat’a,	gen. pl. — pldt'eu — «rochie»;
nepSjiioj; '	cf. kam’íla, gen. pl. — kam'ihu — « câmilâ»;
ocà	cf.	asá,	gen. pl. — dsvu — « viespe » ;
8Be3flà,	cf.	zv'-azdá, gen. pl. — zv'ozdhu — « stea ».
     Desinenta -ov se constata, de asemenea, si la unele substantive ca : C’ulkôu
—	« ciorapi », nazóu — « cucite », kámn’eu — « pietre » (tóate de genul masculin) sau chiar la neutre, de ex., p’al’ z’órmu — « cinci boabe » (sing. z’Zarnó — « bob de cereala »).
     60	1 is Vezi Nicolas Durnovo, La catégorie du genre en russe moderne, Revue des études slaves, IV, 1924, p. 217.
      51 ¡tub-ç a pâtruns la Socolinti din graiul moldovenesc, iar nu din limba. ucraineanâ: în satul Dârmâneçti, v. nota 16, acest cuvînt se pronun(â Uubii (informator Reboçapcâ Teofil din Dârmâneçti), in timp cela Mitocul-Dragomirnei, sat moldovenesc, — sfubici.
     02	A. A. § a h m a t o v, Hcmopunecnan, Mopcfiojiozun pyccnoso nabma, Moscova, 1957, p. 225.
53 P. S. K u z n e t o v, op. cit.. pp. 70—71 si urm. Despre prezenfa desinentei -ov în loc de zero la genitivul plural al unor subst. feminine vezi çi P. I. C e r n î h,
llcmopunecnan, epaMMamuna pyccnoao n3una, Moscova, 1954, p. 185.
119