popula^ii ucrainene 1. In cele ce urmeazà voi incerca sa stabileasc aria de ràspindire a numelor de locuri cu h in loc de g si sa ràspund la intrebarea dacà pe ìntinsul aeestei arii existà si un alt strat — mai vechi — de toponimiee slave, in care y s-a pàstrat ca o oclusivà, indicìnd un strat etnie slav meridional mai vechi, deosebit de cel ucrainean, mai recent, parere sus|inutà si de acad. Iorgu Iordan. 2
    Inainte de a proceda la enumerarea toponimicelor slave prezentìnd trecerea g >h, e neapàrat neeesar sa deosebim -toponimieele aparent slave, dar care provin de la popula^ia romineascà (sau maghiarà), de toponimieele propriu-zis slave, create de populatia slava inainte de asimilarea ei. Numai toponimieele care provin incontestabil de la populatia slava ne pot da indicaci asupra graiului slavilor care au locuit in trecut ìntr-o regiune oarecarc a {àrii noastre. E posibil ca printre toponimieele pe care le bànuim de a fi fost create de romini sa se gàscascà si de acelea care provin de la slavi, dar atìta timp cit existà o indoialà asupra provenientei unui toponimie de la slavi sau de la romini (respectiv de la magliiari), el nu ne poate servi de indiciu sigur privind caracteristicile dialectale ale graiului slav dispartii din preajma toponimicului respectiv. De aceea sintem nevorfi sa renuntàm la màrturia unor nume de locuri care pot avea la baza apelative rominesti sau nume de persoane rominesti de origine slava. Aceste toponimiee provin, sau pot proveni, de la populatia romineascà.
    Un astfel de toponimie, foarte freevent pe teritoriul tàrii noastre, este Bahna. Oriunde apare, el a putut fi creat de romini din apelativul romìnesc bahnà « loc mlàstinos, acoperit cu iarbà sau cu stuf » (DLRM, s. v.), care pre-zintà §i derivatele bahnità, bulinar, bàhtiis « regiune cu locuri mlàstino'ase», a bàhni, bàhnil (apà bahnità « apà stàtutà, cu miros neplàcut »), bàhnos « mlàstinos ». Toponimicul Bahna se ìnlìlneste in mai multe regiuni ale tàrii. Cel din raionul Turnu-Severin (numele unui mie afluent al Dunàrii si al unui sat) e pronun^at de localnici Bagna 3. Bahna mai apare ca nume de sate in raioanele Cimpulung (Bahna Rusului) si Tìrgu-Neamt, iar sub forma unor derivate 111 raioanele Muscel (Bàlineni), Buhu§i si Piatra-Neamt (Bàhni-soara), Vaslui (Bahnari), Hu§i (Bahnariul) si Moine§ti (Bàhnascni). Ca nume topic e foarte freevent mai ales in Moldova 4. Apelativul bahnà e considerai de dict-ionarele noastre etimologice ca fiind de origine ucraineanà (cf. ucr. 6azno, rostit bulino « mlastinà, baltà, noroi »). Ìn eazul acesta, toponimieele Bahna din Muscel, Mehedin^i si Banat ar indica o ràspindire a unui element ucrainean pìnà la granita apuseanà a teritoriului romìnesc. Ani vàzut insà cà localnicii din raionul Turnu-Severin pronuntà acest toponimie Bagna. Aceasta poate sa fie forma veche, dinaintea trecerii grupului gn la hn, schimbare care s-a putut produce pe teren romìnesc. E sigur cà Dragna, (Valea) Dragnei (MDGR. V, p. 218 urm.) e identic cu Drahna, (Piatra)-Drahnei, (Cìmpia)-Drahnei
     1	Yezi Iorgu Iordan, Sprachgeographisches aus dem Gebiete der rumänischen Toponomastik, in Contributions onomastiques, p. 15 urm. §i 18 urm. Vezi si Margareta §tefänescu, Rusismele-rutenismele din toponimia romineasca, în «Arhiva», XXXI, 1924, p. 202 urm.
     2	în Contributions onomastiques, op. cit., p. 21. Cf. çi M. Çtefânescu, în « Arhiva » vol. XXVIII (1921), p. 80.
    3	Vezi Candrea-Densusianu-Sperantia, Graiul nostru, I, Bucureçti, 1906, p. 5.
    4	Vezi MDGR I, p. 193 urm.
42