bine fundamentate, acceptate de majoritatea cercetàtorilor istoriei poporului si a limbii romine 41.
    Influenja slava in vocabularul limbii romine. Dat fiind cà influenza slava s-a manifestai in primul rind in vocabular, e explicabil interesul pe care continua sà-1 prezinte tocmai studierea, sub diverse aspecte, a lexicului de origina slava.
    0 serie de lucràri au reluat in ultimii ani problema elementelor constitutive ale lexicului limbii romine sub raport statistic, confirmind ìncà o data locul important pe care-1 ocupà fondul lexical slav, care urmeazà imediat ca importanza dupà cel latin.
    Astfel, pornind de la un studiu mai vechi, publicat in 1942, prof. D. Macrea a aràtat 42, pe baza dic^ionarului lui I. A. Candrea, cel mai complet pina nu de mult (43 269 cuvinte), cà 20,58% cuvinte au origine latinà, 16,41% — slava, 29,69% — francezà 43 etc. Aducìnd serioase corecfiuni statistica incomplete a lui Cihac, care, probabil, ii dàduse mult mai pu^inà importanza decit criticii sài, D. Macrea extinde statistica sa la cercetarea intrebuinZàrii §i circulaZiei cuvintelor respective pe baza poeziilor lui Eminescu (publicate in timpul vieZii poetului). Aici rezultatele sìnt, dupà pàrerea noastrà, interesante, oglindind intrebuinZarea si circulafia cuvintelor in opera celui mai mare poet romin, dar nu suficient de gràitoare pentru limba rominà in ansamblu. Dintre cele 3 607 cuvinte ìntrebuinZate de Eminescu in poeziile sale antume, 48,68% sint latine, 16,81% — slave, 11,97% — franceze etc., in timp ce circulaZia lor (33 846 atestàri) e reprezentatà prin urmàtoarele cifre: 83% — latine, 6,93% — slave, 2,52% — franceze etc.
    Pe alte cài §i cu alte metode, acad. Al Graur, cercetind « fondul principal lexical» al limbii romine44, ajunge la concluzia cà, din 1419 cuvinte care ar reprezenta fondul stabil si curent de bazà 45 al limbii romine, 827 (58,21 %) avi origine latinà, iar 305 (21,49%) sìnt slave, de unde se poate deduce cu usu-rintà cà fondul slav este al doilea ca importanZà dupà cel latin, chiar si in aceastà categorie centralà a vocabularului romìnesc46.
    Statistici de acest fel sint deosebit de instructive, eie permiZind o privire de ansamblu asupra lexicului limbii romine. Studierea acestuia trebuie sà meargà insà in adincime, pentru a se aràta « viata » realà a cuvintelor, valorile lor lexicale, intrebuinZarea in diverse stiluri ale limbii, in graiuri etc. Sìnt necesare de asemenea lucràri cu caracter strict etimologie, care sà permità crearea intr-un viitor nu prea ìndepàrtat a unui dicZionar etimologie complet al limbii romine la nivelul stiinZei de astàzi.
     41	O prezentare succinta a problemelor originii si structurii limbii romine in lumina cercetàrilor mai noi a fost fScutà cu citiva ani în urmâ de prof. D. Macrea în articolul cu acest titlu, publicat ìn «Limba rominà» (III, 1954, nr. 4, pp. 11—30), în care problema influentei slave este prività ìn cadrul amplu al istoriei limbii romine.
     42	Contributie la studiul fondului principal de cuvinte al limbii romine, SCL, V, 1954, nr. 1 — 2, pp. 7 — 18; vezi çi Despre originea fi structura limbii romine, LR, III, 1954, nr.
4,	pp. 25 — 28. Sìntem informati cà prof. D. Macrea ìntreprinde ìn prezent o nouà statistica pe baza Dictionarului limbii romine moderne, apârut ìn 1958, care depàçeste cifra de
50	000 de cuvinte §i oglindeste mult mai bine aspectul lexical actual al limbii romine.
     43	Aici intra foarte multe « internaZionalisme », precum çi un numàr de cuvinte de origine francezà neasimilate in limba rominà. Cifra apare, prin urmare, pufin màrità.
41	Incercare asupra fondului principal lexical al limbii romine, Bucuresti, 1954.
     45	Avem in vedere lista cea mai largà a autorului.
      46	Vezi listele si statisticile autorului la pp. 48—59.
2	— c. 330
17