numele unui sat de lingà Fàlticeni, e pujin probabili explicarea lui din numele husitilor care s-ar fi stabilit la Hu§i73. Pe hartà sub nr. 25, 23, 38.
    Hustiu: sat in rn. Tecuci < ucr. zyu\ « desi§ ». Pe hartà sub nr. 11.
    Rozavlea: sat in rn. Sighet, atestat la 1390 sub forma Hroz(a)wla, ceea ce trebuie citit Hrozavl'a 74. Toponimicul are la bazà un adjectiv posesiv ucrai-nean derivat ca sufixul -j- de la numele de persoanà Hrozav 75 (cf. numele de persoanà rominesc Grozavul, numele de familie Grozàvescu si toponimicul romi-nesc Grozàvesti). Grupul v + iod a provocai aparilia inevitabilà a unui l epentetic ca intotdeauna in slava de est. Pe hartà sub nr. 55.
    Zahoreni: sat in rn. Sàveni, reg. Suceava < ucr. 3azop.mii (sg. 3azopxHUH) « cei de peste deal» (Hrincenko, s.v.). Pe hartà sub nr. 41.
    Zahorna: sat in rn. Ia§i < ucr. 3azípniü, f. 3azípnx « cel (cea) de peste deal» (Hrincenko, s.v.). Graiul ucrainenilor care au creat acest toponimie, de la care 1-au ìmprumutat rominii, nu prezenta trecerea lui o din silabainchisà la i. Pe hartà sub nr. 34.
    Zahorna: numele unui iezer din rn. Sàveni, atestat la 1447 sub forma SajfopHd 76. (Privitor la etimologie, a se vedea cele spuse despre toponimicul precedent). Pe hartà sub nr. 42.
    Zalha: numele unui sat in raionul Dej, atestat la 1378 sub aceeaji formà
<	ucr. 3ajioza « strajà, pindà, adunare »77. Deoarece forma toponimicului prezintà sincoparea vocalei din silaba a doua, fenomen caracteristic limbii maghiare 78, ni se pare probabil cà rominii au ìmprumutat acest nume de la maghiari. Pe hartà sub nr. 56.
•k
¥ *
    Harta alàturatà ne aratà aria de ràspìndire pe teritoriul R.P.R. a topo-nimicelor de origine incontestabil slavà prezentind h in loc de g. Dar deoarece in lista toponimicelor cu h (< g) am inclus si nume topice care pot fi de prove-nien^à foarte recentà 79, trebuie sà remarcàm cà aria indicatà pe hartà aratà
     73	Etimologie data de Hasdeu si admisà de I. Bogdan (Bogd. II, p. 191) §i de alfi cercetàtori. Acad. Iorgu Iordan explica numele Husilor prin numele de persoanà Hus (Rumänische Toponomastik, p. 250, 272), care intr-adevàr era obisnuit printre moldoveni. In cazul acesta ne-am fi a$teptat ca toponimicul sä reprezinte fie numele de persoanä färä sufix (Hus), fie un derivat de la numele de persoanà cu vreun sufix slav sau rominesc (si. -ov-, -in-, -j-; rom. -e$ti, -eni). Cf. mai sus, p. 45, toponimicul de formatie romìneascà Huseni.
     74	Csánki I, p. 451. Cu litere chirilice, localnicii au scris acest toponimie cu un g chirilic initial, care — l'ireste — trebuie citit h, ca In grafia actualà ucraineanà. Vezi forma acestui toponimie scris cu chirilice in Gr. G. Tocilescu, 534 documente istorice slavo-romine din Tara Romìneascà fi Moldova privitoare la leg&lurile cu Ardealul, 1346—1603, Bucure§ti,* 1931, p. 550. Tradueàtorul documentului, in loc de «din Grozavlea » a tradus gre§it «la nenorociri grozave » [ibid., p. 551), nedindu-si seama cà avea de-a face cu un toponimie.
      75	K n i e z s a, p. 236 ; E. P e t r o v i c i in SCL, IV, p. 78.
76	St. Nicolaescu, Documente slavo-romine, Bucuresti, 1905, p. 221; C o s t.
11,288.
      77	K n i e z s a, p. 259. Dupà 1. Kniezsa sensul toponimicului a fost acela de « adunare ». Cred cà mai degrabà a fost acela de « strajà, pindà ».
78	Cf. si. malina, palica, Lipova etc. > magh. maina, pàlca, Lippua (1332, C s à n k i,
I,	p. 764) > Lippa, forma actualà maghiarà a numelui oràselului Lipova.
     79	Vezi cele spuse de I. Kniezsa referitor la unele nume topice create cu sigu-ranfà recent de o populatie ucraineanà asezatà in ultimele secóle in Ardeal (Kniezsa, p. 121 urm.).