considerata in mod unanim ca o calme a literaturii realiste. în felul acesta Tolstoi, care si in patria sa se afirinase ca un adversar al çcolii « artei pentru arta », care declarase câ « nici gînditorul nici artistul nu pot sta niciodatà impasibili pe ìnaltimi olimpiee... », câ «gînditorul si artistul trebuie sa sufere ìmpreuna cu oamenii pentru a-çi gasi salvare sau mìngìiere », Tolstoi ì§i gasea o noua existenfâ de luptâ ìn viata literarà a tàrii noastre. De altfel nu numai în viata literarà, ci dupà cum am vàzut §i ìn cea politico-sociala. Si desigur nu numai la noi, ci ìn toate fàrile ìn care a pàtruns opera sa, ea a devenit un stindard al protestului împotriva nedreptâfii çi a asupririi. Si ìn aceasta ìnca-drare permanents în luptâ pentru progres e poate dovada cea mai bunà a universalità tii geniului lui Tolstoi. OIJEHKA TBOPHECTBA M JIMHHOCTM JI. H. TOJICTOrO PyMblHCKOn PAEOHEfì nE^ATBIO B KOHIJE 19TO B. M B HAHAJIE 20-r0 B. ( Pe3ioMe ) noflpo6iioe nccjieflOBaHiie nenaTH, CBHsaHHoft c paóouHM flBHHceHiieM b PyMHHHii b KOHne 19 b. i b Havane 20-ro b., npHBOflHT aBTopa k HeKO-TopuM 3aKjnoqeHHM b CBH3H c pojibK) 9T0ÌÌ ne^a™ b pacnpocTpaHeHHH COHHHeHHH TojICTOrO B PyMBIHHH, a TaKJKe II B 03HaK0MJieHHH pyMHHCKI'IX HiiTaTe.jieìi c jih^hoctbio n t b o p ti e c t b o m BeainKoro pyccKoro nncaTejm. IIoflnepKHBaeTCH nepBencTBO paóoneà nenara b pacnpocTpaneHiiH HeK0T0pbix npoH3BeBeniiH TojiCToro b PyMHHHM, b TaKHìe npaBHJibH.an no3nnnn aaHHTan ero 3 oijeHKe ero TBopnecTBa. OTBepraa tojictobctbo , pyMBineKan paSonan neuaTB bbicoko nemina KpnTHHecKHÒ na«|)oc npoH3BeffeHHÌi pyccKoro micaTeJiH 11 npn3HBaJia npo-jieTapnaT qepnaTB b sthx oSjinHHTejiBHHx, rueBHux cTpainmax, ypoKH sjth SopbÔH 3a CBoe ocBo6o?KfleHHe. APPRÉCIATIONS SUR L’OEUVRE ET LA PERSONNALITÉ DE L. N. TOLSTOÏ PARUES LA NOTRE PRESSE OUVRIÈRE ROUMAINE DE LA FIN DU XIX*'me ET DU COMMENCEMENT DU XX™' SIÈCLE (Résumé) Sur la base de recherches faites dans la presse liée aux mouvements ouvriers de Roumanie de la fin du XIXémeet du début du XXéme siècle, l’auteur arrive à une série de considérations se rapportant au rôle joué par la dite presse dans la diffusion de l’œuvre de Tolstoï dans notre pays et de la familiarisation de la masse de ses lecteurs avec la personnalité et l’œuvre du grand écrivain russe. Il souligne la priorité de cette presse ouvrière dans la popularisation de certains des écrits de Lev Tolstoi ainsi que la position judicieuse adoptée par elle dans son appréciation du grand écrivain russe. Tout en repoussant la philosophie tolstoïste, les journaux et les revues liés au mouvement ouvrier 11’ont cessé de souligner l’élément de critique sociale vigoureuse contenu dans les œuvres de Tolstoï et ont jugé que celles-ci représentaient une source d’enseignements pour le prolétariat dans sa lutte pour la libération. 186