Pe baza acelorasi documente, dar mai ales pe baza unor docilmente bulgare §i turce§ti care le completeazä, se poate afirma cä in aceastä perioadä M. Kogäl-niceanu nu a dus fatä de Turcia o politica de « neutralitate absolutä », de « perfecta armonie §i desävirsitä intelegere » asa cum afirmä 21, ci dimpotrivä, a sa cum arata acad. P. Constantinescu-Iasi : « Actiunea de sustinere a räsculatilor bulgari de cätre unii dintre oamenii politicii romini fäcea parte din acpunea mai larga a luptei pentru independents fatä de Poarta otomanä... »2ia.
    Pentru o politicä de « perfectä armonie si desävirsitä intelegere » fatä de Poartä, Kogälniceanu ar fi trebuit sä desfiinteze organizaliile revolutionäre bulgare care existau la noi, sä expulzeze o serie de frunta§i revoluponari bulgari, sä interzicä aparitia unei serii de publicatii periodice sau neperiodice cu continui revolutionär §i sä cearä guvernului ca mäcar sefii autoritätilor din porturile dunärene sä fie ale§i dintre oamenii cei mai sigari, fäcind la nevoie chiar eventuale schimbäri sau mutäri, iar dupä trecerea cetei sä ia cele mai severe mäsuri. Putea fi vorba de « neutralitate absolutä » fatä de Poartä, cind Botev, cunoscut prin activitatea sa revolutionarä, tipärea in ziare articole incendiare, sau cutreiera tara pentru a-§i organiza ceata? 22 Iatä numai cìteva din «titlurile» articolelor lui Botev — pentru a nu intra in continutul lor — apärute in iulie si august 1875 in ziarul säu «Zname»; «Räscoala din Hertegovina si necesitatea de a se räscula §i bulgarii » ; « Necesitatea ca poporul bulgar sä treacä de indatä la räscoalä », sau la finele lui august « Fratilor, nu trebuie sä mai asteptäm »23.
     In sfirsit, cu vreo zece zile inainte de a pleca impreunä cu ceata sa, Botev publicä in ziarul säu « Bulgaria nouä », un artieoi in care nu ataeä numai Turcia, ci §i intreaga diplomale europeanä, ba chiar §i guvernul romin, dar pe ultimul intr-o formä care era destinata a-i face servicii si a incela Poarta. Desi n-am vrea sä lungim articolul de fatä, trebuie totusi sä citäm cìteva pasaje. (Pasajul in care Botev vorbeste de romìni va fi explicat mai jos, deoarece el trebuie legat de o alta afirrnatie similarä a sa).
    Articolul incepe astfel : « Drama din peninsula balcanicä a inceput sä se desfä§oare ». Si Botev arata cä actul intìi al acesteia 1-au inceput «vitejii frati din Hertegovina, al doilea prezintä diverse pantomime inutile, strategice si diplomatice, din partea Serbiei si Muntenegrului, iar cel de-al treilea, al cärui inceput trebuia sä fie sfìrsitul neomenoasei stäpiniri turcesti §i in care trebuia sä aparä intregul cor al slavilor de sud, a fost inceput doar de poporul.. . bulgar. .. » Comentind apoi stirile telegrafice asupra räscoalei, Botev continuä : « Ìntr-un cuvìnt, räscoala bulgara a intrat in drepturile sale $i lupta se duce cu toatä disperarea. Mäcelul va fi groaznic si odios, si de ambele pärp vor cädea jertfe nenumärate. Dar tremurati, tiranilor 1 Inebuniti, diplomatilor ! Iar voi, mari regi iudei ai capitalului, zmulgep-vä pärul din cap 1 Idolul din Bosfor se va präbusi, « omul bolnav » va muri §i nenumäratele voastre capitaluri se vor ìneca in gunoiul stricäciunilor turcesti si in singele sfìnt al libertàri noastre. Aici (adicä in Bulgaria) nu mai e Mensikov ca la Constantinopol si nici Rusia cu cazacii sài la Dunäre, impotriva cärora sä vä ridicati, sä ucideü 800 000 de oameni si sä cheltuip peste 9 milioane de franci ca sä pästrati echilibrul
     21	Docilmente privind istoria Rominiei.. . pp. 145—147, 192—193.
      213 P. C o ns t an t i n e s cu -1 a§i, Studii islorice romino-bulgare, Bue., 1956, p. 161.
    22	P. Constantinescu-Iaiji, Despre Romini $i Bulgari, Bucuresti, 1949, pp. 62—63; Vasil e Maciu, op. cit., p. 39.
     23	H r i s t o Botev, Cmuìienuii ( hojiumunecKU cmamuU, sub redac^ia lui Mihail Dimitrov), Sofia, 1945, vol. II, pp. 92—103.
256