Huseni (MDGR III, p. 755—756) (< nume de persoanà Hus, Husul, Husea) 29; Nehoiasul, Nehoie30, Nehoinl (cf. [Muntele] Negoiul, numele de persoana Neagoie) etc.
    Nici Horodniceni, sat ìn rn. Suceava, cu tot aspectul sàu slav, nu e sigur cà provine de la populatia slava. El va fi avut Iti ìnceput sensul de « oameni originari din valea Horodnicului » §i, prin urmare, poate fi o formate romineascà cu sufixul -ean, pi. -eni, dar poate fi si • o formale ucraineanà cu sufixul -HHUH, pi. -hhu : ropodmmaHU. în documente apare la 1495 sub forma de gen. pl. X«>p<?anh*i<ih (B o g d. II, p. 249). Dupa acad. Iorgu Iordan (Contributions onomastiques, p. 19, nota 2) acest toponimie are o tema antroponimica (ceea ce nu mi se pare probabil, cf. mai jos cele spuse despre hidronimul Horod-nic). In cazul acesta de asemenea el poate fi de origine romineascà, format cu sufixul -eni (cf. Mihâileni < Mihâilâ -)- -eni).
*
       * ■> »
    Marea majoritale a toponimicelor cu h (< g) provenite de la populatia de limbà romineascà se gàsesc ìn Moldova, deci in interiorul ariei toponimicelor cu h (< g) provenite de la populajia de limbà slavà (vezi harta alàturatà, ìntoc-mità pe baza toponimicelor de origine incontestabil slavà cu h provenit din g). Lucrai acesta e firesc, deoarece in Moldova sìnt numeroase apelativele §i numele de persoanà de origine ucraineanà care i-au servit popula^iei romîneçti la crearea de toponimice. Multe din toponimicele înçirate se gàsesc ìnsà 'il afara ariei aràtate pe hartà, ceea ce indicà o ràspindire spre vest §i sud a unor apelative moldoveneçti si a unor nume de persoanà moldoveneçti (precum çi a unor persoane de origine moldoveneascà care au dus cu eie nume moldove-neçti). Nu e imposibil ca asemenea nume de persoanà cu h (< g) sa fi apartinut unor persoane sau grupuri de persoane izolate de limbà ucraineanà, dar toponimicele la baza càrora stau nu au caracter ucrainean, deoarece nu prezintà sufixe slave (ucrainene), ci sìnt derivate cu sufixe romînesti (-asca, -as, -easa, -easca, -eni, -esli, -oaia) sau numele de persoanà este întrebuintat simplu, fàrà sufix, ca toponimie.
*
*	*
Nu pot fi trecute in categoria toponimicelor slave prezentìnd h (< g) (anul 1431)31 çi /VIojfT,bna (anul 1577) 32, deoarece in aceste forme It a apàrut in loc de g datorità schimbàrilor fonetice gt > kt > hi (prin disimilarea lui k fa^à de t urmàtor : kt > ht; cf. doctor > dohtor > doftor; forma dohtor existà çi in bulgarâ)33. Nu este açadar vorba aici de trecerea lui g la h in orice pozi^ie*
toponimice dovedesc cel mult câ,în trecut, moldoveni stabiliti în Muntenia au dus cu ei nume moldoveneçti pînâ prin pârtile Giurgiului çi pînâ în Muscel. (Vezi Marius Sala, i rapport entre l’évolution des appellatifs et celle des toponymes, în Contributions oncn:astiqUi,s, p. 90). Satul Hulubesti din raionul GSieçti apare în documente începînd din anul 1Ü87 (ibid., p. 90, nota 4). Cf. çi numele muntelui Moldovennul din masivul Fügâraçului, care a fost numit dupa vreun oier de origine moldovean.
     29	Privitor la numele de persoane Hus, Husul, Husea. a se vedea Cost. II, p. 412, 417, 418, 449. Acad. Iorgu Iordan considera pe nedrept toponimicul Huseni ca fiind de origine ucraineanà (Iordan, Nume de loc., p. 130). E adevârat însâ cà numele moldo-veneçti de persoane Hus, Husul, Husea au fost împrumutate de la ucraineni (cf. ucr. ryci> « gîscâ »).
30	Izvor eu apà mineralà în fostul judet Buzâu, pl. Tohani (Frunzescu, p. 313).
     31	Azi Dofteana, rn. Ïîrgu-Ocna: Cost. I, p. 484.
     32	Azi Doftana, rn. Cîmpina: DIR, v. XVI, B, IV, p. 282.
     33	Vezi SCL, V, p. 22.
46