ln bogata activitate de lingvist al lui Endzelin gäsim studii speciale consacrate ímpru-muturilor slave ln letonä5, intonatiilor letone6, raporturilor genetice dintre dialectele letone fi lituaniene etc. Autorul se dovedeste a fi un cunoscätor profund al graiurilor letone. Poate fi citat !n acest sens materialul cuprins ln Lettisches Lesebuch (Heidelberg, 1922), in care acestea sint caracterízate succint, dar in ceea ce au eie mai esencial7.
         In anul 1922 apare la Riga Lettische Grammatik, cuprinzìnd problemele fundamentale ale foneticii, morfologiei fi sintaxei limbii letone. Urmeazä o serie de lucräri elaborate de Endzelin in limba letonä: « Lecfii de gramaticä comparatä a limbilor baltice » (1927) 8, « Sunetele si fórmele limbii letone» (1938) ®, iar in 1943 «Limba veche prusianä »10. In anul 1944 autorul scoate la Riga o edifie in limba germanä a acestei cär^i cu titlul Altpreus-siche Grammatik, in care, spre deosebire de cea precedentä, nu sint tratate chestiunile privitoare la lexic. Intre anii 1934—1945 prof. J. M. Endzelin publicä, in colaborare cu E. Hauzenberg «Completäri fi corectäri la Dicjionarul leton-german al lui K. Mühlenbach #11.
          In 1945, lingvistul leton publicä o « Introducere in filologia balticä»12 cu problemele esentiate fi bibliografia completa pentru diferitele capitole ale baltisticii. Dupä ce definefte obiectul filologiei baltice, autorul face o prezentare a periodicelor care abordeazä problemele acestei discipline, trecind apoi la caracterizarea activitätii depuse de mai multe generaci de baltifti.
         In anul 1948 Endzelin editeazä o gramaticä comparatä a limbilor baltice, in care trateazä faptele fonetice fi morfologice 13, iar in 1951 « Gramatica limbii letone»11. Tot in anul 1951 iese de sub tipar fi interesantul studiu O .lamuiucKo-rfiuHCKUx n3biKoeux C0H3HX, in care savantul sovietic se ocupä de relatiile lingvistice letono-finlandeze, exem-plificate cu fapte din domeniul semasiologiei16. In 1956 a apärut la Riga prima parte din vasta cercetare intreprinsä de acad. J. Endzelin asùpra toponimiei letone 16.
        6	Vezi J. Endzelin, Jlamuiucnue 3aiiMcmooeanun U3 cjiae.iucKux H3UKoe, «/Knnafi CTapHHa», 1899, fase. 3, pp. 285—312.
        8 Vezi, de pildä, J. Endzelin, Les intonations lettonnes, «Revue des études slaves», t. II, fase. 1 — 2, Paris, 1922, pp. 56—68; 3aMemnu k jiamuiucKOÜ ani^enmoene, H3BecTiiH OPHC, t. VI, cartea 4, 1901, pp. 140—149.
         7	Vezi Lettisches Lesebuch, Heidelberg, 1922, pp. 88 — 143. Nici dialectele lituaniené n-au fost neglijate. Faptul este vizibil in toate lucrärile publícate de autor, in ceea ce privefte raporturile dintre dialectele letone fi cele lituaniene, vezi J. Endzelin, O podcmeeiiHbix omHouienuRX jiamuiucKux eoeopoe k jiumoecKUM, «IIsBecTiiH OPHC», t. XIII, cartea 4, 1908, pp. 176—211.
         8	'Lekcijas par baltu valodu salidzin'mo gramatiku, Riga, 1927.
         9	Latviesu valodas skat}as un formas, Riga, 1938.
         10	SenpruSu valoda. Ievads, gramatika un leksika, Riga, 1943.
        11	J. Endzelins un E. Hauzenberg s, Papildinàjumi un labojumi K. Miih-lenbacha Latvieiu valodas vàrdmeai (Ergänzungen und Berichtigungen zu Mühlenbachs Lettisch-deutschem Wörterbuch), séj I —II, Riga, 1934—1946. üictionarul lui Mühlenbach fusese redactat de Endzelin. Vezi J. Endzelins, K. Mühlenbach Latviesu valodas värdnica, söj. I —IV, Riga, 1923—1932. Edi^ia a II-a a Dic^ionarului lui K. Mühlenbach fi J. Endzelin (K. Mühlenbachs un J. Endzelins, LatvieSu valodas v. rdnlea) fi a « Completäri-lor» a apärut in fotocopie la Chicago intre 1953 si 1956.
         12	Ievads baltu filolo¿ij , Riga,. 1945.
13	Lucrarea se intituleazä « Sunetele fi fórmele limbilor baltice » (Baltu valodu skanas
   un formas, Riga, 1948).
        11	Latviehi valodas gramatika, Riga, 1951. In curind aceastä gramaticä urmeazä sä aparä in a doua editie.
         16 ^Publicat in TlaMnmu AnadeMuna JI. B. Il(ep6bi (1880 —1944), CGopmn; CTaTeii, Leningrad, 1951, pp. 299—304.
       16	Akadömikis J. Endzelins, Latvijas PSR vietvärdi (Nume de locuri in R. S. S. Letonä), Vol. I, partea 1: A—J. Latvijas PSR Zinätnu akadèmija valodas un ' literätüras institüts, Riga, 1956.
346