VI.	RECENZII §1 NOTE BIBLIOGRAFICE
CaaBHUCKaa <|tnio.iormi — (Philologie slave).
     Culegere de articole. (Colectivul de redactie : acad. V. V. Vinogradov, acad. M. P. Alexeev, membru-corespondent al Academiei de Stiinte V. I. Borkovski, doctor in ftiinte fil. S. B. Bernstein, doctor in stante filologice V. I. Cicerov, cand. in ftiinfe fil. N. I. Tolstoi), voi. I, red. S. B. Bernstein, 374 p., voi. II, red. R. I. Avanesov, 420 p., voi. Ili, red. V. I. Borkovski. 390 p., Moscova, 1958.
      Comitetul slaviftilor sovietici a pregatit pentru cel de-al IV-lea Congres internafional al slaviftilor o culegere de articole in trei volume, la care fi-au dat concursul atit slaviftii sovietici, cit si cei straini. Articolele sint scrise in limba rusa si in celelalte limbi folosite la congres: ucraineanà, polonà, celia, bulgara, sirbo-croatà, francezà, germana, avind in acest din urma caz rezumate in. limba rusa. Tematica acestei culegeri e bogata si variata, cuprinzind articole din domeniul lingvisticii, literaturii fi folclorului slav, de cele mai multe ori legate de tematica congresului. In cele ce urmeaza ne vom opri indeosebi asupra articolelor de lingvistica.
     O serie de articole sint consacrate problemei raporturilor limbilor slave cu celelalte limbi indo-europene.
     VI.	Gheorghiev, in articolul s8u Balto-slava, germana si indo-iraniana (I, 7 — 26), trateaza problema inrudirii proto-slavei cu alte limbi indo-europene. E vorba, in primul rind, de comunitatea balto-slava, care s-a desparfit de limba comuna indo-europeana fi a format o grupà aparte. Inrudirea mare care exista intre grupul baltic fi cel slav, mai ales in morfologie, nu poate fi explicatà nici printr-o dezvoltare paralelà, nici printr-o apropiere ulterioara epocii indo-europene comune. Morfemele flexionare (terminatale cazuale fi verbale) comune celor doua limbi nu sint imprumutate, ci moftenite dintr o comunitate de limba. Balto-slava, aratà mai departe VI. Gheorghiev, este inrudita indeaproape, larindul ei, cu limbile germanice, afa cum dovedesc datele morfologiei, foneticii fi vo-cabularului. Inrudirea limbilor germanice cu balto-slava presupune existenta in cadrul limbii comune indo-europene a unui grup lingvistic de nord, care, in mileniul al treilea, s-a scindat in balto-slava fi germanica. Proto-slava manifesta de asemenea anumite trà-saturi de inrudire cu indo-iraniana, dar aceastà apropiere este mai slaba.
      Articolul lui V. K. Mathews, Despre raporturile reciproce dinlre limbile slave fi baltice (I, 27 — 44) reprezintà o trecere in revista a tuturor teoriilor despre balto-slava. Mathews nu-fi ascunde scepticismul in privinta existentei unitaci balto-slave. « Argumentele » prò fi contra ipotezei unitàri balto-slave, arata el, suferà de subiectivism, subliniaza numai fapte care sus^in presupuneri apriorice. Inventarul coresponden^elor nu dovedefte nimic in mod convingàtor. Trebuie sa fie studiate detaliat sistemele ambelor grupe de limbi, trebuie pregatite descrieri sincronice pe baza càrora pot fi comparate aceste sisteme n toate compartimentele lor.
349