ne putein foiosi de aceastà metodà cu precizie, in sintaxà ea lasà loc liber unor presu-puneri arbitrare §i unor ipoteze nemotivate. Pe baza acelora§i fapte se pot trage Concluzii diametral opuse. Totuíji renun^area la aceastà metodá ar fi o greseala. Folosirea ei pretinde insà de la cercetàtor o cunoastere profunda a monumentelor scrise §i a graiurilor populare.
     S. B. Bernstein combate de asemenea metoda comparàrii construcjiilor paralele din diferite limbi, fàrà a se studia istoricul dezvoltàrii lor.
     In ceea ce prive?te dez voi tarea construcjiilor prepoziponale in evoluta limbilor indo-europene, unii lingvi^ti au ìncercat sà explice cu ajutorul lor fenomenele de analitism. Dupà unii din ei, limba bulgara ar fi cea mai avansatà din toate limbile slave, care, la rìndul lor, se indreaptà spre analitism prin extinderea construc^iilor prepozi^ionale. In realitate, nu este a$a. Intàrirea rolului prepozi^iilor in limbile analitice este o consecinfa a disparirei flexiunii, iar in limbile sintetice — a dezvoltàrii §i imbogà{irii sensuriior cazurilor. Dezvoltarea constructilor prepozitionale a avut loe pe diferite cài: in unele cazuri eie au inlàturat construcjiile vechi, in áltele au ramas amindouà construcfiile, devenind sinonime. Disparitia const,ruc(,iilor fàrà prepozi^ii a avut loc in acele cazuri in cart construc^iile prepozitionale corespundeau intocmai, ca sens, construc{iilor vechi. In caz contrar, se pàstreazà, in generai, ambele constructii.
     Colectivul de cercetàtori care a redactat monografia Cazul instrumental in limbile slave fi-a asumat sarcina studierii istoriei sensuriior instrumentalului in limbile slave pe baza unui material bogat, a stabilirii elementelor generale §i a celor particulare ale acestui caz in diferite limbi slave.
     Capitotele II —XII se ocupà de diferitele valori fundaméntale §i derivate ale instrumentalului. Capitolul XIII trateazà procesul de adverbializare a instrumentalului pe baza materialului din limba polonà.
     Capitolul II se ocupà de valoarea asociativà a instrumentalului. Se remarcà faptul cà in toate limbile slave acest sens se exprimà prin construya « s + instrumental», exceptind slava veche, rusa veche ¡ji sìrba, care au, pe lingà aceastà constructie, §i instrumentalul asociativ fàrà prepozi{ie. Se presupune cà procesul de disparire a constructiei fàrà pre-pozifie a ìnceput in protoslavà. In limba sìrbà, singura limbà modernà care a pàstrat construcfia fàrà prepozifie, apare ca o condire aproape obligatorie existenta atributului alàturi de substantiv. Totu§i, §i in limba sìrbà nu se mai intìlnesc cazuri de folosire a asocia-tivului propriu-zis in constructii fàrà prepozitie. Folosirea acestor constructii este proprie unor valori derivate ale asociativului, cum ar fi asociativul de mod, de timp etc.
     In limbile slave actuate se disting instrumentalul asociativ propriu-zis §i o serie de valori derivate ale acestuia: asociativul de mod, de scop, de timp, in rol de complement indirect.
     Capitolul III trateazà despre valoarea de instrument a instrumentalului. Aceastà valoare este categorisità ca una dintre valorile de bazà, existente, fàrà indoialà, in protoslavà. In generai, se folose?te fàrà prepozitie, in afarà de limbile slave de vest, unde, sub influenza limbii germane, instrumentalul cu valoare de instrument apare cu prepozitia « s ».
      Se disting trei grupuri semantice ale acestui instrumental: unealtà, mijloc §i material ajutàtor. Astfel, in rusà: Hanucamb nucbMO nepoM — instrumentalul are valoare de unealtà; dar Hanucamb nucbMO nepHUJiaMU — instrumentalul indicà materialul ajutàtor; §i ecriaxamb none eojiaMu — instrumentalul aratà mijlocul cu care se face actiunea.
      Cele trei grupuri semantice se deosebesc atìt prin soarta lor, cit §i prin perspectivele de dezvoltare. Pentru instrumental - unealtà nu este caracteristic paralelismul cu con-strucfii prepozitionale, pe cind pentru instrumentalul - mijloc sinonimia cu o serie de constructii prepozitionale este posibilà. Procesul de adverbializare a instrumentalului cu valoare de instrument este destul de intens.
374