Tot un nume de persoanà rominesc avem si in derivatili slav Dragomirna, nume de piriu, de sat si de mànàstire in rn. Suceava. De altfel satul a avut mai demult si un nume rominesc, Dragomiresti 81. Atit forma romineascà cit si cea slava reprezintà ette un derivai de la numele de persoanà rominesc Dragomir, de origine slava meridionalà. Forma slavà Dragomirna nu dovedeste prin urmare cà in pàrtile Sucevei a existat o populafie slavà de sud 92.
     Piraiele Dragova si Dragova seacà dintre Tazlàu si Bistrifa (fostele judefe Neamj; si Bacàu) ìsi au numele tot de la o persoanà. In documente apar ince-pind cu anul 1609: (K'kii^eqi uto) na jarona « Cindesti care este pe Dragova » (C o s t. I, p. 472). Citiva ani mai tirziu (a. 1632), despre acelasi sat care era pe Dragova se spune « Cindesti den Cimpul lui Dragos » (C o s t. loc. cit.). Acest cimp al lui Dragos e amintit in primele documente moldovenesti (a. 1419): uà IIoAf 4,(Woihék<> (C o s t. I, p. 131 urm.). E sigur cà fórmele de astàzi Dragova §i Dragva (MDGR III, p. 223) din fostul Cimp al lui Drago§ continuà pe vechiul /^parouiiKC al populafiei de limbà slavà. E probabil cà slavii insisi i-au scurtat forma in Dragavo, Dragova. Ocluziva g §i metateza lui *or intre consoane (> ra) provin aladar din numele rominesc Dragos si deci nu pot fi socotite caracteristice graiului slav vorbit odinioarà pe Cimpul lui Dragos. Cf. §i hidronimul Draga, tratat mai sus, p. 54.
    In ceea ce priveste numele de sat Gidinii din rn. Roman 93, atestat in documente sub fórmele r-k,\HtinH (a. 1429: C o s t. I, p. 269), rKi,\nHii,H (a. 1500, B o g d. II, p. 173), el prezintà formantul slav -inci (-inli), ca toponimicele Stroinii (< Stroia) 94 si Zahariin{i (< Zaharia) 95, amintite in acelasi document de la 1429. La baza lui este tot un nume de persoanà rominesc: Gidea 96. Cf. Gidoiu 97, Gàddi(u), Gàdean 98, Ghidea (a. 1395: I’h^ìk-k, C o s t. I, p. 8, II, p. 277, 292, 612, 614) 99.
     !n sfìrsit Ghitcàuii, numele unui sat din rn. Darabani dovede§te cà populaba slavà — ucraineanà (cf. sufixul ucr. -aulì) — inainte de asimilare pronunta un g in locul lui d palatalizat urmat de i (< è) 10°. Numele de persoanà care
81	Em. Grigorovitza, Dictionarul geografie al Bucovinei, Bucuresti, 1908, p. 89.
     92	Dic\ionarul geografie al Bucovinei (p. 89) ne informeazà cà in locàlitatea Drago-miresti-Dragomirna au locuit lipoveni. (Tov. E. Vrabie ma informeazà cà $i astàzi locuiesc lipoveni ìn acest sat.) Nu e exclus ca aceçtia sà fi creat, ìntr-o epocà recentà, numele de pîrîu çi de sat Dragomirna pe baza numelui de persoanà romìnesc Dragomir. Nu e nevoie sà presupunem cà ìntemeietorìi mànàstirii, fiind de culturà slavonà, au numit mânâstirea, oarecum în limba slavonâ a bisericii, un locaç drag si mima (fem.) « paçnic ».
     Oricare ar fi explicafia formei, fie cà plecàm de la numele de persoanà, romìnesc, fie cà atribuim o origine slavonà, càrturàreascà (bisericeascà) acestui toponimie, el nu dovede$te existen|a ìn trecut a unei populafii slave meridionale in Bucovina.
93	C(.Gàdin(i, numele unei locuinfe izolate ìn fostul judet Ilfov (Frunzescu, p. 201).
     91 Azi Stroiesti (C o s t. I, p. 269).
      96 Sat dispàrut (C o s t., loc. cit.).
96 Numele de persoanà Gidea apare ìntr-un document de la 1494. A se vedea M. Gostàchescu, Documente moldovenesti de la Çtefan cel Mare, Iaçi, 1933, p. 185.
     9’ Nume de familie în rJ’ara Oltului (Ç t. P a ç c a, Nume de persoane si nume de animale in Tara Oltului, Bucuresti, 1936, p. 239).
98	în douà documente emanate din cancelaria lui Matei Basarab din 1637.
      99	E posibil ca l’n.ysK sà redea o formà Gidev « al lui Gidea ».
     ìoo Pnvitor la pronuntarea k’, $ a lui t, d palatalizati ìnaintea vocalelor i, e ìn graiu-rile sud-vestice ucrainene, vezi ÌKiijiko, Ilapucu a diajieKmoAoziì ykpaincbKoi mosu, p. 148. Acelaçi fenomen se întîlneçte in graiul hutulilor din raionul Ràdàu|i. Vezi I. P a t r u f, Fonetica graiului hu(ul din Valea Sucevei’ Ed. Academiei R.P.R., 1957, p. 52.
56