Toponimice romine§ti slnt §i Buhaiul, Buhdeni, Buhdesti, Buhdesul (MDGR II, p. 55, 57). Cf. apelativul moldovenesc buhai « taur » (de unde numele de persoanà Buhai) < ucr. Syeau.
    Trecerea lui g la h trebuie presupusà si in toponimicele Corhan, Corhana, (Dealul) Corhana, Corhani, Corhanul din diferite regiuni ale tàrii (MDGR, II, p. 647), care nu trebuie sa fie explicate neapàrat din ucr. nypzan (pronun^at kurhan) n. Corhan cu variantele curgan, curhan, gorhan, corhana, inrudit cu gorgan, este un apelativ rominesc 12. Pormele cu h in locul lui g ale apelativului au la bazà forma ucraineanà uypzan 13. Dacà un toponimie Corhan, Corhanul se intilneste in Gorj, aceasta nu inseamnà cà in aeea parte a |arii au tràit odinioarà ucraineni. El dovedeste numai cà elemente de origine ucraineanà s-au ràspindit pinà in vestul fàrii, unde au servit popula^iei romine§ti sà creeze toponimice. Acelasi caz il prezintà si apelativul prelucà « poiana micà » (< ucr. npujiyKa) u, cu ajutorul càruia au fost create de romini nume topice chiar si in Hunedoara 15.
    Tot de origine romineascà sint si toponimicele Dohotariul, Dohotdria, Pe Dotàrie (< Doholdrie), Dealul Dotdriei, care au la bazà cuvintele romìnesti dohotar « fabricant de dohot », doholdrie « instalatie primitivà pentru extragerea doliotului prin distilarea lemnului de mesteacàn »16. Faptul cà dohot este de origine ucraineanà (< ucr. dozomb, pronunfat dohol’), iar in Muscel se gàsesc numele topice Pe Doldrie, Dealul Dotdriei, nu dovede§te asadar existenta unor elemente etnice ucrainene in pàrtile centrale ale teritoriului limbii romine. Apelative rominesti de origine ucraineanà avem si in numele topice (Culmea) Hleiului (MDGR III, p. 720) < rom. hlei « pàmint lipicios » < ucr. zjieu « id. » §i Hornet < rom. hornet17.
     La fel sint toponimice create de romini18 din nume de persoanà: Bezhaei 1B, Ddlhdieasa, Dolhasca, Dolheni20, Dolhesti, Dorhasca (< Dolhasca) (ultimele
     11	Candrea, Introducere In studiul loponimiei, op. cit., p. 11.
     12	lord an, Nume de loc., p. 19.
     13	Vezi DLRM, s.v. corhana.
      11	Ibid., s.v.
     15	Vezi numele unni deai lingäClopotiva, rn. Ilafeg, la Prelue: O. Densusianu, Graiul din Jara Hajegului. Bucure$ti, 1915, p. 64. De asemenea, din fostul judet Hunedoara, dà un nume topic Preluci Gustav Kisch (G. K isoli Siebenbürgen im Lichte der Sprache. Ein Beitrag zur Kulturgeschichte der Karpathenländer, in « Archiv des Vereines für siebenbürgische Landeskunde », vol. 52, fase. 1—2, Sibiu, lc29, p. 75).
     16	Vezi lordan, Nume de loc., p. 188; B. Petrovici. Etimologia toponimieelor Doftana, Dofteana, Doftänet, Dof tánica si a cuvintului dohot, SCL, V, p. 27.
     17	I. Kniezsa considero acest nume topic de pe mo§ia satului Jugästreni din fostul jude^ Some? ca fiind ucr. Hornee < gorbUbCb « cel de sus » (vezi Kniezsa, p. 121, nota 5). Homef (scris cu ortografie maghiarä Hornyec) e un diminutiv rominesc derivai din horn « co? (la casä) » < ucr. ropH « co?, vatrà ».
     ls in cazul lui Ililib (vezi mai jos) creatorii nuinelui au fost maghiari. E posibil ca ?i Hovrila (forma maghiarä Hovrilla) sä provinä de la populaba maghiarä (cf. mai jos, nota 27), care avea obiceiul sä numeascä locurile cu numele de persoanà sirnplu, farà sufix, procedeu care se intilneste si la romini.
    19	Bezhaei, numele unui sat de pe §omuz, dispärut, amintit la 1445 sub forma Bcíjfd'm (Cost. II, p. 222). La origine Bezhaei a fost o poreclä cu sensul de «cel färä i^ari ». Cf. ucr. rami « i fari ». Deoarece acest toponimie are la bazà un nume de persoanà, e probabil cà provine de la populatia romineascà. Persoana poreclità Bezhaei a putut fi un ucrainean, dar putea sà fie §i un romìn.
     20	In « Dacoromania », X, p. 251, nota 3, am admis cà Dolheni e de origine ucraineanà. Dar derivatili ucrainean cu sufixul -jan- ar prezenta in locul lui h un z provenit din palatalizarea lui g (= h) urmat de iod.
44