Cercetárile antropologice au arátat o continuitate perfecta a dezvoltárii relatiilor etnice ín teritoriile ocúpate de càtre germani la apus çi baltici la rásárit de Niemen.
     Configurala antropologicà a teritoriilor la apus de Vístula interioará oglindeçte procesul de separare a slavilor din grupul indo-european de nord çi din coinunitatea balto-slavâ fi, în acelaçi timp, o cuprindere a unei pâr^i a vechiului teritoriu german de càtre expansiunea slavà.
     Expansiunea cea mai importantà a slavilor a fost însâ pe linia sud-est, în timpul càreia (dupà anul 500 î.e.n.) pe teritoriul Ucrainei, slavii au venit în contact eu tracii de la care au luat numele marilor rîuri de la Prut pînâ la Don. Coexistenta slavilor de râsàrit eu cei de sud a durât pînâ la instaurarea statului gofilor. Etapa urmâtoare a fost despár^irea slavilor de râsàrit de cei de nord. Diferenfierea slavilor în cele trei grupe de azi a avut loc la începutul secolului al IX-lea çi începutul secolului al X-lea, dupâ stabilirea maghiarilor în pusta panonicà.
      Stanislav Rospond, în Stratygrafiatoponimiczna (Stratigrafia toponimicâ, pp. 159—187), considerà cà în cercetárile structural-toponimice dependente de loe çi timp (numite de el stratigrafie toponimicâ) trebuie sâ se adopte criteriile metodologice noi, folosite în lingvistica moderna, cum ar fi : geografia lingvisticà, atlasele lingvistice, dialectología istoricà çi áltele. §tiinta toponomástica polonezâ s-a interesat foarte mult în ultimul timp de stratigrafia toponimicâ lexicalà (W. Taszycki, M. Karaà, H. Safarewiczowa). Autorul considerà însâ cà în acest domeniu trebuie mers dupà exemplul lingviçtilor suedezi çi germani, care, depâ-çind stadiul cercetârilor lexicale, au trecut la studierea forma^ülor derivate sufixale, pre-fixale, sufixalo-prefixale çi chiar uneori dupâ accent sau declinare. Ca ajutor în viitoarele cercetâri toponomastice, autorul citeazâ lucrarea sa Klasyfikacja strukturalno-gramatyczna. slowianskich nazw geograficznych (Clasificarea s truc turala gramaticalâ a numelor geografie slave), Wroclaw, 1957.
      Autorul considerà cà la baza cercetârilor stratigrafice ar trebui sâ stea clasificarea: nume primare sau nederivate, nume secundare sau derivate çi nume compuse.
      în urma unor cercetâri amânuntite s-a ajuns la concluzia cà grupa slavâ d§ apus, eu excepta limbii slovace, s-a caracterizat çi se caracterizeazà încà printr-un tip de nume foarte productiv terminât în + -itj, adicà -ici, -olici, -ice, -ovice (poi. Raclawice, ceh. Bohu-Sovici, pol.-balt. Miroslavici, luzacian: LubaSovice, Jilovici). Spre deosebire de aceasta, grupul slav de râsàrit çi sud se caracterizeazà sau prin lipsa totalâ a acestui tip, sau prin-tr-o productivitate mult mai redusâ, làrgindu-se în schimb tipul de nume terminate în -c-, adicà: -ci, -ce, -ovei, -ovee, -inci, -ince (slovac. Krusovce, rus. Vladimirci, scr. Milosavci, Sinecovici). Acelaçi lucru se poate spune despre sufixul — jb foarte productiv în limba slavilor de apus vorbità în secolul al XIII-lea (exprimât prin înmuierea consoanei anteri-oare) çi lipsa lui totalà în celelalte grupe.
      In concluzia articolului sâu, St. Rospond confirmâ necesitatea impetuoasà a efectuàrii unui atlas toponimie slav.
      în afarâ de studiile despre care s-a vorbit pînâ aici, volumul mai cuprinde încâ un numàr însemnat de lucrâri çtiintifice referitoare la alte problème din domeniul slavisticii, ca: Stanislaw Urbanczyk, Ogolne warunki powstawania slowianskich jçzykôw narodowych
i	literackich we wczesnym sredniowieczu (na przykladzie polskim) (Condiliile generale ale creârii limbilor slave nationale fi literare in prima parte a epodi medievale — cu aplicare la limba polonci)-, Witold Manczak, Problem klasyfikacji genealogicznej jçzykôw slowianskich (Problema clasificârii genealogice a limbilor slave); Franciszek Siawski, TJwagi o badaniach etymologicznych nad slownietwem slowianskim (Observafii in legatura cu cerceta-rile etimologice asupra lexicului slav) etc.
     La congres au fost prezentate çapte dintre comunicàrile cuprinse în volum, precum çi áltele susj.inute de acad. Witold Doroszewski, acad. Tadeusz Lehr-Splawiñski çi altii.
                                                            E. Deboveanu çi E. Lintz
     T. V. Baimut, M. K. Boiciuk M. K. Volînski, M. A. Jovtobriuh, T. P. Malina, S. P. Samiilenko, lIopïiiiiii.n.Ha rpaMaTiiita yKpaïntcKoï i poeïiicr.Koï mob. (Gramatica comparata a limbilor ucraineanâ çi rusa). Manual pentru institutele pedagogice, Kiev, 1957, 218 p.	.
     N. I. Bukatevici, I. E. Gri^iutenko, G. M. Mijevskaia, N. V. Pavliuc, S. A. Sa-vitkaia çi F. P. Smaglenko, OiepKH no (•paKiiHTC.ibiiOH rpaMMaraice nocTO'iiioc.iaiiHircKiix H3I.IK0B. (Studii de gramatica comparata a limbilor slave de râsàrit), Odesa, 1958, 390 p.
363