A. Meillet si A. Vaillant13 explicâ în felul urmâtor valoarea pronumelui utaj din sîrbo-croatâ :
   ,,taj «celui-ci, celui-là » (se référé volontiers à celui à qui l’on parle). , . Par exemple tâj sesir signifiera volontiers « le chappeau que tu portes » ou « qui est là près de toi », et ovaj sesir « le chappeau que je porte, mon chappeau ». Acelasi lucru se spune si în alte gramatici descriptive aie limbii sîrbe 14.
                                   Pronumele determinalive-calitative pers. I. oeaKae « atare, de felul acesta »
         pers. II. manne «atare, de felul acesta, acela de la pers. II» pers. III. onanae «atare, de felul acela»
                                  Pronumele determinative-cantitative
          pers. I. oeojiuKu « atît (cît acesta) »
          pers. II. üiojiaKu «atît (cît acesta, acela de la pers. II) »
          pers. III. ohoauku « atît (cît acela) »
                                   Adverbele démonstrative-indicative
          pers. I. eeo! « iatâ (mie, nouà) » pers. II. emo! «iatâ (fie, voua)»
pers. III. et 10! «iatâ (indicâ ceva care nu e apropiat persoanelor I a II-a)» Adverbe démonstrative de loc
          pers. I. oede « aici »
         pers. II. îûy «aci»15
          pers. III. onde « acolo »
          pers. I. oeyda « pe-aici »
         pers. II. ïüyda «pe-aci»16
         pers. III. onyda « pe-acolo »
         pers. I. odoeyd « de-aici »
         pers. II. owyd «de-aci»17
          pers. III. odonyd « de-acolo » etc.18
        Ocupîndu-se pe larg de aceastâ problemâ, L.P. lakubinski a arâtat urme aie vechiului sistem deictic si în alte limbi slave 19. Printre altele, el a atras aten^ia asupra unor graiuri bulgâresti în care se întîlneste o determinare triplà a numelor : a) eu -c, -ca, -co, -ce (cînd obiectul se aflâ la vorbitor sau în apro-pierea lui), b) eu -m, -ma, -mo, -me (cînd obiectul se aflâ la cel câruia i se vorbeçte sau în apropierea lui) si c) eu -h, -na, -ho, -ne (cînd obiectul se aflâ departe de persoanele care participâ în vorbire). Profesorul sovietic a avut • toate motivele sâ punâ acest fenomen în legâturâ eu vechiul sistem deictic : cele trei serii de articole reprezintâ, la origine, demonstrativele ck, t k, oh k din vechea slavâ, pe care le-am amintit mai sus. Sistemul triplu de articulare despre care vorbeçte L.P. lakubinski este cunoscut de graiurile din Rodope, în care, alâturi de Ma»côm, owènama, gêmemo, Mcenume etc., existâ si MaMCÔc, Mcènaca, dêmeco, Mcèaüce etc., mumcoh, JtcèHana, demeno, Mcènune
        13	A. Meillet si A. Vaillant, Grammaire de la langue serbo-croate, Paris, 1924, p. 115.	'
      14	Vezi de ex. M. Stevanovié, rpaMaïuuKa cpricnoxpeaiucnoe jeêUKa, Novi Sad, 1954, p. 97.
         15	« Aci » în sensul pe care Î1 are în graiurile olteneçti.
         16	Vezi nota 15.
          17	Ibid.
       18	Dupa M. Stevanovié, op. cit. p. 97 — 98.
        19	L. P. lakubinski, op. cit., p. 193.
80