110 Cà acest mare bàrbat Fiind cel ìntìi de sfat,
                           Màiestru ìmpàràtesc §i sfetmesal (?) 05tene.sc,
                               Vitejilor celor tari 115 A Rusii[i] cei mari Du[pà] ci s-au ostinit Ca un comandir... ....
     Singurul element istorie concret din ìntreg acest cìntec este mentionarea lui « Potocki cel vestit», viteaz si «comandir» a «Rusiei celei mari », a càrui intimplare nefericità era naratà in stihurile originalului, naratiune desprinsà insà si ràtàcità cu ultimile foi lipsà din copia noastrà. Cine este acest personaj si despre ce intimplare poate fi vorba? In primul rind in «Rusia cea mare» e vorba de asa-zisa « Rus Czerwona », care spre deosebire de « Czarna Rus », ocupa o mare ìntindere teritorialà, de la Liov pina peste Ucraina, §i care se gasea, in sec. al XVII-lea sub dominala regimului feudal polon. Tocmai teri-toriul acesta a constituit, in vremea respectiva, teatrul unor dramatice si singeroase ciocniri, in care s-au ràzboit poloni, ucraineni (cazaci), tàtari, turci si moldoveni, impinzi la luptà de interesele panilor poloni.
    In 1620, dupà bàtàlia de la Jufora, turcii poartà in triumf, pinà la Constantinopol, capul hatmanului Zólkiewski, pe care sultanul 11 va pune decor la poarta palatului7. in anul urmàtor, turcii se indreaptà din nou spre Polonia §i asediazà cetatea Hotinului, In care se ìnchisese oastea polonà, condusà de hatmanul Jan Karol Chodkiewicz 8. La jumàtatea secolului, suedezii nàvà-lesc in Polonia din nord 9. Profund tulburàtoare s-au dovedit insà mai cu seamà mi§càrile populare interne ìmpotriva latifundiarilor poloni, ivite intii pe teri-toriul ucrainean si apoi si In alte regiuni ale Poloniei. Incà din sec. al XVI-lea un numàr de magnati poloni au inceput sà ocupe mari ìntinderi de teren in Ucraina, de care stàpinii mosieri se feriserà in mare màsurà pinà aci, din cauza invaziilor tàtare. Astfel familiile Wisniowiecki, Zbaraski, Koniecpolski, Potocki isi creeazà mari latifundii, care devin progresiv un fel de state independente.
     In Ucraina luase nasiere 0 nouà organizare socialà, a cazacilor, compusà din diferite elemente, in special din tàrànime, organízate care isi gàseste loc de asezare la « pragurile » Niprului, in regiunea Zaporojie, unde se bucurà de deplinà liberiate. Numàrul cazacilor creste ulterior cu fàranii fugiti de pe lati-fundiile magnatilor poloni. Càzàcimea devine o fortà, care se màsoarà cu tàtarii si, coborind pe Nipru cu bàrcile, amenintà posesiunile turce§ti de la Marea Neagrà. In asemenea imprejuràri, cazacii intrà in atentia magnatilor si statului polon. Sub Stefan Batory (1575 — 1586) se incepe atragerea lor in slujba statului polon cu soldà si cu anumite drepturi prin care cazacii erau considerati liberi
111	asezàrile lor. Numàrul acestora insà e in mod intentionat restrins, pentru ca majoritatea sà ràminà la muncà pe mo§iile magnatlor, iar pe de altà parte sà nu devinà 0 forfà de nestàpinit10. Dar lupta poporului ucrainean ìmpotriva exploatàrii 11-a Incetat. Au izbucnit ràscoale in anii 1593, 1595, 1630, 1637.
     7	Cf. St. Smolenski, Dzieje narodu polskiego, ed. VI, Cracovia, 1921, p. 196; S. Arnold, J. M i c h a 1 s k i, K. Piwarski, Historia Polski, Varsovia, 1955, p. 129.
8	J ó 7. e f T r e t i a k, Historia tvojny Chociinskiej, ed. Il, Cracovia, 1921, p. 69 §i urm.
    9	S. Arnold, J. Mi eh al ski, K. Piwarsk i, op. cit., p. 129.
    10	Cf. Kazimierz Piwarski, in Historia Polski, Var§ovia, 1955, p. 114 — 117. Vezi si Wl. Smolenski, op. cit., p. 203 si urm.	•>
190