Se presupune câ în perioada ce a urmat nâvâlirii tâtarilor, « vechii ” duçmani iau în bîline înfâfiçare §i nume de tâtari devenind astfel adevârate simboluri aie « forfei negre » ce vrea sa supunâ cetâfile Rusiei. Ilia Muromet se luptà eu Kalin Tar, câpetenia de temut a tâtarilor si salveazâ cetatea Kie-vului (Ilia Muromet si Kalin Tar), ucide Idolul ce a pus stâpînire peTarigrad omorînd pe «tâtari pînâ la unul » (Ilia Murome} si Idolul); Dobrînia si Vasili se luptâ eu Jarul Batur, înving pe tâtari §i aduc lui Vladimir « dâri nenumârate de la cîinele de Batur» (Dobrînia Nikitici si Vasili Kazimirovici); Dobrînia Nikitici omoarâ Zmeul care « nu a sburat prin locurile sale », eliberînd astfel to£i « robii pravoslavnici... ce-au pâtimit amarnic ».
    Asupra Jârilor Romîne, ca §i asupra Rusiei, în decursul veacurilor, s-au nâpustit nenumârati dusmani eu scopul de a le jefui bogâfiile. Fie ei turci, tâtari, sau alte neamuri, poporul le-a purtat aceeaçi urâ neîmpâcatâ, luptînd eroic împotriva lor. Çi în baladele populare romîneçti apârarea târii constituie tema predominantâ, lupta împotriva nâvâlitorilor turci sau tâtari fiind înde-letnicirea principalâ a voinicilor.
     Începînd din secolul al XlV-lea pînâ spre sfîrçitul secolului al XlX-lea (1877), poporul romîn duce o luptâ necontenitâ împotriva turcilor, o luptâ eroicâ pentru libertate. Poporul romîn nu putea sâ nu cînte aceastâ luptâ ; el 1-a cîntat pe Stefan cel Mare, pe Mihai Viteazul, a cîntat faptele de vitejie aie luptâtorilor de rînd. Ca §i bogatîrii, voinicii nostri îsi apârâ vitejeste fara : Romîn Copilul luptâ eu turcii care au venit « sâ ne robeascâ » (Romîn Copilul), Gruia, împreunâ eu bâtrînul Novae, seamânâ moarte printre turci la Tarigrad (Gruia în Tarigrad, Novae si Corbul etc.j; Gruia Grozovan luptâ împotriva tâtarilor Crîmleni (Romîn Gruie Grozovanul), Mihu omoarâ pe Janos, simbolul cotropitorilor unguri în evul mediu (Mihu Copilul).
    Temele eu caracter social sau, mai précis, temele de conflict social îçi vor gâsi reflectarea mai aies în bîlinele a câror acfiune se petrece în Novgorod. Puterea în acest oraç aparfinea boierilor çi negustorilor ; deseori în cetatea Novgorodului « aveau loc ciocniri între clase », cînd, de cele mai multe ori, locuitorii puneau mina pe arme 18. în baladele populare romînesti (lâsînd la o parte baladele haiduceçti, unde conflictul social este pe primul plan), temele eu caracter social ocupâ un loc destul de mare. « Cearta » voinicului eu domni-torul (Corbea), lupta eu boierii (Toma Alimos, Corbea etc.) — iatâ teme ce îsi gâsesc o neîntrecutâ tratare în balade. Toma Alimos îl omoarâ pe Manea « stâpînul mosiilor §i domnul cîmpiilor », Corbea nu-i crufâ pe boierii care 1-au tinut ani de zile în temnitâ.
     Este important de relevât faptul câ, atîtîn bîline, cît si în baladele populare romîneçti, de cele mai multe ori temele se împletesc, tema apârârii patriei dezvoltîndu-se pe un fond social, în strînsâ legâturâ eu conflictele sociale. Ilia Muromet luptâ împotriva lui Kalin Tar, cotropitorul pâmîntului rusesc; în bîlinâ însâ, paralel eu acest plan se dezvoltâ un altul, unde îsi gâsesc reflectarea conflictele sociale existente în f,arâ (cneazul Vladimir împreunâ eu boierii sâi nu-1 invitâ pe Ilia la ospâful boieresc ; pentru boieri el este un « fâran calic » de care sînt bucuroçi sâ scape aruncîndu-1 în închisoare).
    în baladele populare romînesti aceastâ împletire a diferitelor teme, în spécial dezvoltarea temei apârârii patriei pe fondul conflictelor sociale existente
    18	Vezi PyccKoe Hapodnoe noamutecKoe meopnecinao, vol. I, Moscova, 1953, p. 229.
208