situat cam la 10 km, majoritatea populatiei vorbea in 1930 un grai ucrai-nean 16. Locuitorii de la Socolinti au adesea prilejul sa auda vorbindu-se ucraineste la I^cani si la Suceava 17. Propor|;ia rusilor fa£a de a ucrainenilor din Bucovina fiind minima 18, ar fi de asteptat ca asupra graiului velicorus izolat de la Socolinti sa se fi exercitat intr-o oarecare masura influenta limbii ucrainene.
    Deoarece au stat cam 140 de ani sub ocupatia austriaca, rusii de la Socolinti au suferit si o anumita influenza din partea limbii germane. Urme ale acestei influence se constata in lexic. De ex., o informatoare care nu cunoaste de loc limba germana, povestind in ruseste despre procesul juridic intentat unui localnic, a spus: iavo sud’il’i frdi — « a fost judecat liber »(adica nefiind arestat), cf. germ, frei — «liber ».
    0 data statornici|;i aici, in apropierea imediata a vechiului hotar dintre Bucovina §i Moldova, in vecinatatea frecventatei manastiri Dragomirna (4 km), locuitorii noii asezari au fost in permanent contact cu populatia romineasca din aceste par^i. Dupa 1918 raporturile lingvistice dintre rusii de la Socolinti si romini s-au largit si mai mult, datorita inlocuirii administrate! austriece cu cea romineasca. Prin urmare, dupa cum este §i de asteptat, in graiul velicorus de la Socolinti vom constata o anumita influenza si din partea limbii romine. Aceasta influenta este cu atit mai explicabila, cu cit in satul imediat vecin, la Mitocul-Dragomirnei (1 km), majoritatea covirsitoare a populatiei o formeaza rominii.
*
*	*
    Cu toata izolarea sa destul de indelungata de alte graiuri ruse, graiul actual al populatiei de la Socolinfi se distinge printr-o remarcabila asemanare cu graiurile de aceeasi structura de pe vastul teritoriu al graiurilor velicoruse meridionale 19.
    lata sistemul fonetic al acestui grai.
VOCALISMUL
A.	Vocalele accentuate
    La Socolinti se constata aceleasi vocale accentuate ca si in limba literara: [i], [e], [a], [o], [u], Fonemul [i] are doua variante combinatorii, conditionate de caracterul consoanei precedente: [i] — dupa consoana moale, [y] — dupa consoana dura. Trecerea fonemului [e] > [o], in anumite conditii fonetice, coincide in linii mari cu acelasi fenomen din limba rusa literara : b’e'r' [o]za — «mes-teacan », v’eis,[6'\lyi — « vesel » s.a.m.d. In cuvintul c'tir\6'\m’eixd — «floare
     16	Dupa datele Recensamintului citat, in 1930 la Darmanesti peste 58% din totalul populatiei avea ca limba materna ucraineana.
     17	Numai in orasul Suceava si in suburbiile sale existau in 1930 peste 1100 de vorbi-tori de limba ucraineana. Ibid.
     18	Despre proportia rusilor din Bucovina fa^a de ucraineni cf. Enciclopedia romina vol. I, p. 151.
     19	Vezi harta Comisiei dialectologice de la Moscova (1915), anexata la lucrarea lui P. S. Kuznecov, PyccKaa duojieKmojioeun, ed. a Il-a, Moscova, 1954.
110