suzeranul sàu, care a fost nevoit sa recurgà la mari vàrsàri de singe crestin si mari cheltueli, pentru a-1 readuce la ascultare. »4 Partea de la urmà a textului face aluzie la expedi |ia regelui Sigismund al Ungariei ìmpotriva lui Stecco la 1395. Regele considera pe domimi Moldovei ca vasalul sàu si voia sà-1 scoatà de sub suzeranilatea Poloniei, pe care domnul moldovean o recunoscuae. Dar, partea mai interesantà a plingerii cavalerilor teutoni priveste participarea unei o§ti moldovenesti alaturi de Polonia in ràz-boiul din Prusia din anii 1395 — 1396. Màrturia, sub formà de invinuire, a cavalerilor este precisa ; Stecco a trimis atunci « o multime de arcasi ìmpotriva ordinului» ; se specificà deci si calitatea acestei ostiri. Stecco a fost legat de Polonia nu numai prin tratatul omagial, ci §i printr-o càsàtorie cu o rudà a regelui, din familia domnitoare a cnejilor litvani, despre care insà nu §tim nimic mai precis. Domnia lui Stecco coincide cu vremea ràzboiului Poloniei cu cavalerii teutoni din anii 1395 — 1396. Acesta este a§adar primul ràzboi din Prusia la care au luat parte si moldovenii ìmpreunà cu polonii ; participarea lor la luptele cu cavalerii dateazà deci dinainte de Alexandru cel Bun, fapt care nu fusese cunoscut pina acum de istoricii nostri. Ràzboiul din 1395 — 1396 a fost purtat in colaborare de Polonia si de Litvania, de§i unii dintre marii feudatari litvani, din motive diferite, trecuserà de partea ordinului teutonic 5. Indatorirea Moldovei de a ajuta Polonia ìmpotriva cavalerilor teutoni se poate urmàri in textele tratatelor omagiale dintre aceste douà tari. Indato-rirea de a trimite oaste moldovenea^cà ìntr-o regiune a§a de depàrtatà era fireste greu de ìmplinit si constituia o sarcinà si o cheltuialà insemnatà, de aceea ea nici nu apare in primele tratate poiono-moldovene§ti. In tratatul de omagiu dat de Roman voievod regelui Poloniei Vladislav Iagello la 1393, se prevede explicit, desigur la cererea delegatilor moldoveni, cà ajutorul militar datorit de Moldova Poloniei in ràzboaiele cu dusmanii sài nu va trece dincolo de Cracovia si cà Prusia si Litvania sint excluse dintre tàrile ìmpotriva càrora regele Poloniei ar putea cere ajutor de la vasalul sàu din Moldova, càci, spune tex-tul tratatului: « din cauza depàrtàrii, pe oamenii nostri ii depàseste » (in putere)6. Acest omagiu al lui Roman este anterior ràzboiului polono-teutonic din 1395 — 1396, la care am aràtat cà si moldovenii au luat parte. Ràzboiul amintit intra intr-altà fazà a relatiilor moldo-polone. In adevàr, in omagiul dat de Stefan domnul Moldovei, regelui Vladislav Iagello, la 1395 obligatiile domnului moldovean fatà de suzeranul sàu sint extinse, in comparale cu prevederile actului dat de predecesorul sàu. Anume tratatul prevede cà moldovenii vor da ajutor militar Poloniei si ìmpotriva Ungariei, a « voievodului Basarabiei » (prin care se injelegea atunci Tara Romìneascà, unde domnea Mircea cel Ràtrin), impo-triva tàtarilor, a turcilor si a Prusiei (adicà a cavalerilor teutoni) 7. Este lim-pede cà litera tratatului, incheiat cu citeva luni inainte de participarea mol-dovenilor in ràzboiul cu Prusia, a fost executatà de moldoveni, in felul cum am aràtat mai sus. Domnia lui Alexandru cel Bun inseamnà o stringere a relatiilor intre Polonia si Moldova, datorità in special avintului mai mare, pe care 1-au luat la inceputul veacului al XV-lea relatiile comerciale. Totusi clauza ajutorului 4 Codex Vitoldi (ed. A. Prochaska), in Monumenta Medii Aevi historica res gestas Poloniae illustrantia, VI, p. 1027. 6 L.G olibiowski, Panowanie Wladislawa Jagelly, I, Var§0via, 1847, pp. 41 — 45. 6 M. Gostàchescu, Docilmente moldovenesti inainte de Stefan cel Mare, II, p. 607. 7 Ibidem, II, p. 612. 227