Podrayul din masivul Fàgàrasului85. Ca toponimie, Podraga (azi deformai Podriga) este tot atit de rominesc ca Bogdana, Dragosa, Negoaia, Pogana. Se pare cà intr-o seamà de toponimice slavii din Moldova, inainte de a se asimila, au pronun^at pe g ca ocluzivà. Sint acele toponimice care au fost formate cu sufixe slave, deci au fost incontestabil create de slavi, si totu§i au prezentat ?i in trecut §i prezintà §i in rostirea actualà g (nu h). Oare acestea pot fi considerate ca o dovadà a existen^ei in Moldova a unei populatii slave deosebite de cea slavà ràsàriteanà (ucraineanà) ? Iatà aceste nume de locuri: Bagàu, Cernegura, Dragomirna, Dragova, Gldinli, Ghitcàuti 86. inainte de a trece la discutarea formei toponimicelor insirate, fin sà remare cà, in timpul conviefuirii pe pàmintul Moldovei a populafiei romine§ti cu cea slavà, aceasta din urmà, inainte de a se asimila, a format multe toponimice cu sufixe slave din nume de persoanà romine§ti, ca de pildà Bàdeuti (< Badea), Broscàuti (< Broascd), Cufitna (< Cufit), Falcali (< Falca), Fràtaufi (< Frate), Màneuli (< Manea), Rdddu(i (< Radu), §erbdu{i (< §erbu) etc. La explicarea toponimicelor slave cu g trebuie sà finem seamà de acest fapt. Sà examinàm dar separat fiecare dintre toponimicele amintite mai sus care prezintà g in loc de h a§teptat: Bagàu, numele unui sat de ràze§i in rn. Hu§i, e un derivai cu sufixul -ov5 care, intr-o fazà mai veche a ucrainenei, se pronunta aproximativ ca -àu rominesc 87. Fiind de creale ucraineanà, acest toponimie ar trebui sà prezinte h in loc de g. Explicafia lui g exploziv trebuie sà fie aceea cà tema la care s-a adàugat sufixul -àu reprezintà un nume de persoanà rominesc, anume Bagu 88, obisnuit §i astàzi ca nume de familie. Se §tie cà in imprumuturile stràine ucrainenii conservà caracterul ocluziv al lui g 89. E interesant cà MDGR (I p. 272), care noteazà acest nume de loc Bàgàul, il explicà printr-o etimologie popularà, « fiind virit intr-o ripà ». E sigur cà §i etimologia popularà poate cauza pàstrarea lui g ocluziv. Acesta e cazul oronimului Cernegura, numele unui pisc §i al unei ramuri de munte de pe partea dreaptà a Bistrifei din fostul judef Neam^ (MDGR II, pp. 333—4). Forma -gura pentru si. gora (in ucraineanà se pronunfà hora) se datereste cu sigurantà etimologiei populare. 0 *cerna hord « muntele negru » veche ucraineanà a devenit in felul acesta Cernegura90. 85 Mun(ii noçtri au fost numidi de obicei dupä o persoanä. Astfel, in masivul Fägä-rasului, majoritatea oronimelor au la bazä antroponime: Albota, Bllea, Blndea, Budis-lavul, Buteanu, Ciortea, Färfäescu, Gavrilä, Gäläsescu, Moldoveanul, Musetescu, Negoiul, Podeanu, Çerbota, Tätarul, Titescu etc. ìn Tara Hafegului Negoi e in acclami timp nume de persoanä çi numele unui rîu. Yezi O. Densusianu, Graiul din fara Hafegului, p. 64, 78. 86 Nu trebuie socotite ca apartinind aceleiasi categorii toponimicele Cutigna (MDGR III, p. 45) si Sagna (MDGR V, p. 307). Primul e atestat în documente sub forma Cu}itna (a. 1427: Ha KShhth»h ; G o s t. I, p. 193) si reprezintâ un dérivât slav eu sufixul -bn- de la numele de persoanä romînesc (o poreclâ) Cupit (Cufitna > Cu(icna > Cufigna), iar al doilea, neatestat în documente mai vechi, va fi avut forma *Sadna, dérivât eu acelaçi sufix de la ucr. cad « livadâ de pomi ». 87 Privitor la pronuntarea în vechea ucraineanâ a lui o în silabâ închisâ ca o vocalâ pe care romînii au identificat-o eu â, vezi mai sus notele 22 çi 35. 88 Cf. numele de sat Bâgesti din fostul jude^ Argeç (MDGR I, p. 272). 89 în cuvintele de origine romîneascâ geleta < rom. gàleatà, girliga < rom. cirlig, gljag < rom. cl'ag «chiag», grun