Hrusor, pronun^at astàzi Rusor, numele satului numit ungure§te Rózsa-pataka in rn. Làpus, reg. Baia Mare, < v. ucr. zpyuiee « (livadà) de peri » (c(. Hrincenko, s.v. zpyiueeuü). Forma romìneascà Hrusor §i — dupà càderea lui h al grupului initial hr — Rusor se explica prin substituiré de sufix. Sufixului slav *-ev, *-ov i-a luat locul sufixul romìnesc -or. Un *Hruseu, *Hrusou mai vechi a devenit Hrusor.
    Forma maghiarà Rózsapataka inseamnà « pirìul trandafirilor ». Cu sigu-rantà ea se datore§te unei etimologii populare. Forma mai veche va fi fost *Hrusapataka •« piriul perilor »66. Pe hartà sub nr. 64.
    Hulubàful, pronuntat §i Holobàtul, afluent al Elanului, in rn. Murgeni, atestat incepind cu anul 1469 (Bogd. I, p. 137), càtun alcomunei Copàceana, raion. Murgeni, deal (Dealtil Hulubà[ului) in Yalea Elanului §i Valea Hulu-bàlului, < ucr. zoAyóéi^b, diminutiv de la zójiyó « porumbel » (Hrincenko, s.v. zojiy6eu¡b) 67. Nu e probabil ca la baza acestui toponimie sa stea apela-tivul ucr. eojioeá « cap »68. Din punctul de vedere al foneticii istorice, fórmele romine§ti se explica foarte u§or din forma ucraineana zojiyóei^b (holubef) : e precedat de labialà trece obisnuit la a in dacorominà, iar f palatalizat ucrai-nean nu poate fi redat decit prin f nepalatalizat al graiurilor moldovene^ti. Vocalele o — u din primele douà silabe s-au asimilat devenind amindouà fie u (cf. ucr. eoayó > rom. hulub) fie o. Pe hartà sub nr. 18, 17, 16, 15.
    Hupca: nume de sat in rn. Birlad < ucr. zyCma (pronuntat hupka) «ciu-percà, ciupercà de iascà ». Pe hartà sub nr. 22.
   Hurka: nume topic pe mo§ia satului Busu de Jos in fostul jude^ Some§ < ucr. hurka « pàdurice »69. Forma aceasta reprezintà un diminutiv dialectal (forma literarà e zipna) de la zopa « deal, munte ». Pe hartà sub nr. 60.
    Husi: numele pìriului de la care si-a primit numele ora§ul Husi (MDGR
III,	p. 756); numele unui sat din apropierea ora§ului Fàlticeni < ucr. zycu « giste ». ìntr-un document latinesc de la 1487 apare sub forma Huschij (Bogd.
II,	p. 379). ìn grafia chirilicà acest toponimie prezintà s, nu s: dupà MDGR (III, p. 758), pe inscripta de la 1497 a bisericii episcopiei Hu§i se citeste k-k i’Sco « in Husi » (ìn realitate deasupra lui o trebuie sà fie un care s-a sters cu timpul, rscoy fiind o formà de locativ plural dupà prepozitia k-k), XScivx’ k (1505) 70,
S	rscivjf (1507) 71, Husi (1491) 72. Fórmele de locativ plural Husoh presupun un nominativ plural Husi pe care rominii 1-au rominizat sub forma Husi. Avind ìn vedere cà Husi (< Husi) era la origine un liidronim §i cà apare §i ca
     66	Etimologia Hrusor < ucr. epyma a fost data de I. Kniezsa. Slavistul maghiar identificä insä gresil pe Hrusor cu Kijrtvélyes, care este numele altui sat, numit de romini Curtuiu? (Toponimicul Kòrtvélyes are de asemenea sensul de «livadà de peri»). Yezi Kniezsa, p. 121, nota 5, p. 259.
     67	SCL, IV, p. 65, nota 8.
     t! I o r g u lorda n, Rumänische Toponomastik, Bonn-Leipzig, 1924 — 26, p. 250 ; id. Nume de loc., p. 5. Drept argument pentru etimologia zojioea « cap », acad. Iorgu Iordan invocà faptul cà Holobàtul §i Holobàtul Mie sìnt nume de movile. La ìnceput ìnsà acest nume a fost un hidronim, precum dovedesc documentele din secolul al XV-lea.
     6,1 Kniezsa, p. 121, nota 5.
     70	M. Costächescu, Documente moldovenesti de la Bogdan Voevod (1504 — 1517), Bucure§ti, 1940, p. 10.
      71	Ibid., p. 77.
     72	lntr-un surete apare forma Husii, càreia, dupà pàrerea lui I. Bogdan, li cores-pundea probabil in originalul dispàrut de la 1491 forma XSch (Bogd. I, p. 483).
4*
51